Pot totuși fi în siguranță copiii la școală? Transmit ei virusul? Tot ce este important, pe scurt, despre copii și Covid-19
Irina Papuc
30 septembrie, 2020, 09:11
Vizualizări: 3102
Nu există nicio îndoială că aproape toți am asistat la dezbaterile privind reîntoarcerea copiilor la școală, dacă orele ar trebui reluate cu prezența fizică a copiilor sau nu. Cu această ocazie a fost derulat un larg sondaj de opinie în rândul părinților care au copii cu vârstele între 5 și 17 ani.
Rezultatele au arătat că părerile au fost diferite. Teama de COVID-19 în general, la fel ca și bolile inflamatorii specifice au fost asociate cu intenția de a-i ține pe tineri acasă, potrivit unui articol publicat în Medscape.
Știrile despre numărul crescut al copiilor infectați au stat la baza îngrijorărilor părinților. Din fericire, din cercetări reiese că îmbolnăvirile grave în rândul copiilor reprezintă o excepție, nu o regulă.
Copiii și COVID-19: O privire de ansamblu
Un studiu recent a analizat 30.000 de copii asimptomatici care au fost supuși unor evaluări preoperatorii la un spital de copii din SUA. Autorii au constatat o rată de pozitivitate mai mică de 1%. Singurul factor legat de prevalență a fost rata de infecție în comunitatea respectivă în momentul evaluării copiilor. Alți factori potențiali, cum ar fi localizarea rurală sau urbană, numărul de teste efectuate, regiunea sau locul de colectare a eșantionului, nu au avut legătură cu prevalența SARS-CoV-2.
Acest studiu ilustrează mai multe aspecte. În primul rând, reducerea ratelor de infectare în comunitate asigură un avantaj pentru copii, în sensul că procedurile chirurgicale necesare (și, probabil, alte îngrijiri medicale) pot fi reluate. În al doilea rând, aceste date provin din Statele Unite, luate într-un interval de timp anumit, mai-iulie. Prevalența infecției acute în rândul acestor copii la etapa pre-chirurgicală era scăzută atunci. Spre deosebire de acestea, studiile privind ratele de pozitivitate a anticorpilor din probele luate în același timp au demonstrat că ratele de pozitivitate ale anticorpilor comunitari în general sunt mai mici de 10%, ajungând la doar 13,7% în rândul lucrătorilor din domeniul sănătății în New York (persoane cu unele dintre cele mai mari expuneri potențiale la Covid), colectate în aceeași perioadă de timp. Alte date vor continua să fie publicate, dar începând cu vara anului 2020 aceste studii sugerează că nu am fost nici pe departe lângă rata de prevalență a anticorpilor care ar indica faptul că am atins imunitatea colectivă, scrie Medscape cu referire la studiul citat.
Transmit copiii virusul?
În ciuda încărcăturilor virale ridicate în căile respiratorii superioare ale copiilor, alte date de la începutul pandemiei par să indice că tinerii cu SARS-CoV-2 transmit rar virusul către personale apropiate din aceeași casă. Într-o analiză scurtă care detaliază grupurile casnice cu SARS-CoV-2 din Elveția se menționează că doar 3 din 39 de copii (8%) au fost primii din gospodăriile respective care au avut virusul.
Însă acest lucru este analizat într-un raport nou în statul american Utah, publicat recent de MMWR. În analiză a fost utilizată urmărirea persoanelor care au intrat în contact cu un bolnav pentru a construi retrospectiv lanțul de transmitere. Autorii au documentat 12 copii cu vârste preșcolare care au transmis virusul, inclusiv un copil de 8 luni care aparent i-ar fi infectat pe ambii părinți. Concluzia a fost că „transmiterea a avut loc cel mai probabil de la copiii confirmați cu COVID-19 aflați într-o unitate de îngrijire a copiilor către cei din afara unității în proporție de 25%”, inclusiv părinților, fraților sau altor adulți.
Cel mai probabil scenariu este că cei mai mulți copii aproape că sigur pot transmite virusul, dar că o pot face în mai puține cazuri decât se poate întâmpla în cazul adulților - însă acest aspect este încă în cercetare.
Ar trebui să fie carantinați copiii care sunt confirmați pozitiv?
Unele date din Coreea de Sud, colectate la începutul pandemiei, sugerează indirect faptul că este necesară izolarea copiilor infectați pentru o perioadă de 10-14 zile. Cercetătorii au urmărit 91 de copii confirmați cu COVID-19 prin teste de laborator, analizând atât simptomele clinice, precum și detectarea virală. Copiii au fost testați pentru o serie de motive, inclusiv simptome nonspecifice, contactul cu o persoană infectată, călătoria într-o zonă endemică sau ca urmare a procedurilor de supraveghere a sănătății publice.
Aproape un sfert dintre copii (22%) nu au avut simptome de-a lungul celor 2 săptămâni de studiu. Mai puțin de 1 din 10 confirmați pozitiv la COVID-19 care au avut vreun simptom (febră, tusă, rinoree, simptome gastrointestinale) au fost recunoscuți ca având COVID-19 la debutul simptomului. În cazul copiilor care au rămas simptomatici în timpul perioadei studiului, virusul RNA a fost detectat în probele din căile respiratorii superioare pe parcursul perioadei de 14 zile. Această perioadă a crescut până la 17 zile chiar. Desigur că detectarea RNA nu este corelată direct cu faptul de a fi infectat, o necunoscută importantă în prezent.
Recomandările sigur vor evolua odată cu acumularea de noi date, dar deocamdată rămâne în vigoare cea privind plasarea în carantină pentru perioade de 10-14 zile.
Măsurile de atenuare funcționează
Mulți au auzit despre izbucnirea virusului SARS-CoV-2 în rândul unor participanți la o tabără de vară din Georgia. Totuși, rezultatele primite în cazul a patru tabere de noapte din statul american Maine au fost trecute cu vederea.
Taberele din Maine au fost organizate cu multiple filtre de intervenție pentru a proteja cei peste 1.000 de membri ai staff-ului și participanții. Acestea pot fi numite și planuri „agresive de atenuare”, dacă vreți, dar experiența este absolut valoroasă și merită analizată.
„În primul rând, participanții au fost rugați să interacționeze numai cu membrii familiei pentru cel puțin 10 zile înainte de a ajunge în tabără. Toți au fost testați cu 5-7 zile înainte de a ajunge în tabără, iar rezultatele au fost negative sau în așteptare. Odată ajunși în tabără, toți au fost carantinați împreună cu grupul din care au făcut parte pentru 14 zile, pentru a vedea dacă au sau nu simptome. După aproximativ o săptămână de la sosire, toți au fost din nou testați. Ulterior au fost realizate zilnic screeninguri pentru potențialele simptome în cazul fiecărui participant și membru al organizatorilor, iar teste au fost făcute doar celor care au dezvoltat simptome.
Atât participanții, cât și organizatorii au primit instrucțiunii detaliate privind măsurile de igienă și au fost rugați să-și spele mâinile înainte și după toate activitățile, mesele și orice altă interacțiune ce prevedea atingerea. Ambele grupuri au purtat întotdeauna măști de protecție. Membrii staff-ului nu au părăsit taberele în timpul zilelor lor libere.
Alte intervenții au inclus reducerea sau eliminarea oricăror activități în interior, luarea cinei în exterior și chiar folosirea toaletelor separat de către grupuri. Toaletele erau curățate și dezinfectate de două ori pe zi.
Rezultatele acestor eforturi au fost uimitoare și atestă valoarea participanților și a limitării deplasărilor în interiorul și în afara grupurilor formate în tabere. Doar trei persoane au fost testate pozitiv după sosirea în tabără, lucru confirmat în testarea repetată după o săptămână. Aceștia au fost izolați și nu au afectat alte persoane. O bună parte dintre oameni au dezvoltat simptome în timpul ultimelor săptămâni de tabără, dar niciunul nu a fost testat pozitiv.
Evident, este un fel de abordare „premium”, pentru că doar școlile rezidențiale ar putea s-o ia în considerare (deoarece elevii lor în mod normal nu pleacă acasă după ore). Totuși, acest studiu obervațional subliniază că „agresivitatea” strategiilor de atenuare poate fi efectivă”, a concluzionat autorul articolului William T. Basco, profesor de pediatrie la Universitatea de Medicină din Carolina și director al Departamentului general de Pediatrie. Basco este cercetător activ în sănătate publică, cu peste 60 de opere publicate, potrivit Medscape.
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
23 aprilie, 2018, 18:14
23 aprilie, 2018, 15:20
Cele mai citite
Ce îi deranjează cel mai mult pe moldoveni atunci când caută ...
09 noiembrie, 2023, 11:59
Salariu mare și un loc de muncă aproape de casă. Ce-și mai d ...
13 decembrie, 2023, 16:20
EDITORIAL VIDEO. Mita în spitale: dacă este mulțumire, de ce ...
25 octombrie, 2023, 11:22
„Au scos-o moartă...Capul copilului ieșea și se ducea înapoi ...
27 decembrie, 2023, 18:32
„Felul în care îmi vorbesc medicii de la Anenii Noi, mă fac ...
22 noiembrie, 2023, 10:22
Cele mai actuale
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi4,42 %