Haosul achizițiilor din Sănătate. Directorii de spitale au explicat de ce ocolesc legea achizițiilor publice, în timp ce reprezentanții de la CAPCS și Ministerul Sănătății au dispărut de la discuții
Irina Papuc
10 februarie, 2021, 18:42
Vizualizări: 3233
Așa cum pandemia ne obligă să păstrăm distanța fizică, discuțiile serioase despre achiziții, neconformități, bani lipsă din sănătate etc, se desfășoară online. Așa se poate întâmpla că din diverse motive, oamenii care trebuie să dea explicații se deconectează de la discuție. S-a întâmplat astfel și în cazul secretarului de stat de la Ministerului Sănătății și a responsabililor de la CAPCS care au dispărut pe parcursul unei ședințe, la care se discuta despre licitațiile publice din Sănătate.
Iar la întrebarea „ce se întâmplă cu achizițiile în Sănătate în timpul pandemiei” nu a mai avut cine să răspundă.
Deputații Comisiei de control a finanțelor publice au vrut să audă explicațiile responsabililor din domeniul Sănătății ca urmare a unui raport al Curții de Conturi care a depistat numeroase încălcări de legislație la toate etapele organizării licitațiilor pentru medicamente, consumabile, echipamente, dar și alte bunuri pentru instituțiile publice. Așa cum auditorii au găsit neconformități la toate etapele, iar concluziile erau îngrijorătoare, legislatorii au vrut să audă explicații de la toate părțile implicate. De la unii directori de spitale le-au auzit, mai puțin de la responsabili.
Sistemul de licitații publice în sănătate este la pământ
Dar mai întâi să amintim despre ce este vorba. Acum trei luni, Curtea de Conturi a publicat un raport, pentru 2019, după ce a verificat cum respectă legea achizițiilor publice peste 30 de instituții medicale. De asemenea, în raport au intrat și Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și CNAM, pentru care accentul s-a pus mai mult de respectarea mecanismului de includere și excludere a medicamentelor din lista celor compensate.
Curtea de Conturi a verificat în total 189 de contracte de achiziții, în sumă de 456 milioane lei. Din acest total, s-au depistat neconformități în valoare de 32 de milioane de lei la toate etapele:
Planificare - potrivit auditorilor, la această etapă s-au admis neconformități în sumă de 12,2 milioane lei. Mai exact, 127 de proceduri de achiziții de valoare mică în sumă de 1,2 milioane lei au fost organizate, dar fără să fie planificate. În alte cazuri, bunurile procurate în valoare de 6,5 milioane lei nu au mai fost solicitate de instituțiile care le-au comandat. Alte instituții medicale, printre care și Institutul Oncologic, au evitat achizițiile publice și au organizat licitații de valoare mică, pe care le-au divizat în sume mai mici. Vorbim de un total de peste 2,3 milioane de lei.
Și la etapa de evaluare și selectare a ofertelor s-au depistat abateri de aproximativ 7 milioane lei. Banii au fost cheltuiți netransparent. De exemplu, 13 contracte în sumă de 1,3 milioane lei au fost atribuite fără a fi înaintat anunțul de participare la procedura de achiziție. Conform auditorilor, o companie a prezentat date false în cadrul unei licitații.
Și după semnarea contractelor s-au admis neconformități în valoare de 13,1 milioane lei. De exemplu, instituțiile medicale nu au mai solicitat penalități în sumă de 700 mii lei, deși bunurile le-au fost livrate cu întârziere. Unele instituții medicale au acceptat să le fie livrate medicamente cu termenul de valabilitate mai mic, decât cel stabilit în contract.
Haos este, dar legea nu-i bună
Câțiva directori de spitale prezenți la discuție un explicat de ce s-au întâmplat toate aceste lucruri. Cea mai vocală a fost directoarea Institutului Oncologic, Larisa Catrinici. De altfel, instituția a fost și cel mai des pomenită. Larisa Catrinici a vorbit despre incapacitatea de planificare a anumitor resurse din cauza faptului că instituțiile trebuie mai întâi să încheie contracte cu agenții economici și mult mai târziu – în luna decembrie a fiecărui an – se încheie contractele cu finanțatorul.
„Reiese că eu întâi semnez contractul cu agentul economic și apoi primesc finanțarea de la CNAM. Și în funcție de finanțare ori reduc din sumă, ori mai organizez altă licitație ulterior. Și trebuie să vă spun că achizițiile publice merg greu... Realizarea contractelor pentru 2020 a început abia în iunie, iulie chiar”, a spus Catrinici. Directoarea susține că există monopol pe piața asigurării de medicamente antineoplazice și atunci instituția nu poate face nimic decât să se conformeze cu situația impusă de importator.
„În Oncologie este monopol într-o oarecare măsură, pentru că în farmaciile deschise medicamentele antineoplazice nu se realizează și atunci când se încheie un contract cu un agent economic câștigător el este unic pe piață. Dacă el ne anunță că întârzie, noi alte soluții nu avem. Pot apărea probleme la producător, la livrare. Din trei medicamente, dacă unul nu este, noi suntem nevoiți să-l așteptăm. Pentru așa cazuri, trebuie reglementată altfel achiziția și rezerva de medicamente, pentru ca actul medical să fie calitativ”. Astfel, instituția ar fi fost nevoită să procure de mai multe ori medicamente și consumabile până licitațiile publice se petreceau în cele din urmă și se finalizau cu un câștigător.
Tot Institutul Oncologic a fost vizat în recepționarea unor lucrări neconforme pentru podul unei săli de conferință, dar și într-un caz când agentul economic câștigător a prezentat la licitație de valoare mică acte false.
„Inspectoratul de Construcții a venit în inspecție și a declarat totul conform. Numai 8 din 500 de metri pătrați au fost cu probleme, pentru că a plouat atunci foarte mult. Noi am contactat antreprenorul care a exclus toate defectele de pe pereți și n-am mai avut scurgeri de apă”, a spus Catrinici. În ceea ce privește agentul economic care a câștigat o licitație de iluminare pe teritoriul spitalului, Catrinici a spus că a aflat despre informațiile false, după ce o altă companie a scris contestație. Pentru că agentul economic dispăruse fără să dea explicații, instituția a reziliat contractul. Totuși, agentul economic nu a fost inclus în lista neagră astfel ca să nu mai poată participa la licitații publice. Nici directorul nu știe de ce acest lucru nu s-a făcut. „Probabil din lipsă de timp”, a conchis Catrinici.
Nașteri mai puține, finanțare mai puțină
Și Institutul Mamei și Copilului a rămas cu achiziții planificate, dar nerealizate. Sergiu Gladun, managerul instituției, a recunoscut generic că probleme există, dar că instituția deja s-a angajat să remedieze toate problemele depistate printr-un plan de remediere care va fi expediat Curții de Conturi. Gladun spune că motivele încălcărilor sunt și subiective, și obiective.
„Anul acesta au fost mai puține nașteri, cu aproximativ 500, din cauza pandemiei. Și de aici vin și mai puțini bani, mai puține medicamente, neexecutarea contractelor. Aceasta este o cauză obiectivă. Cauzele subiective țin de faptul că într-adevăr trebuie să facem o planificare mai bună”.
Directorul Spitalului Clinic Republican, Andrei Uncuța, a confirmat problema planificării achizițiilor și finanțării care vine ulterior încheierii contractelor. La discuție s-a alăturat unicul secretar de stat care a mai rămas la Ministerul Sănătății, Tatiana Zatîc. Ea afirmă că achizițiile sunt dificile și chiar în acest an pe mai multe programe naționale nu există ofertanți. Astfel, licitațiile se anunță iar și iar.
„Agenții economici nu au medicamentele în stoc, se întâmplă că noi așteptăm ca ele mai întâi să fie produse și apoi să fie livrate. Pe multe poziții nici nu avem oferte. Suntem în luna februarie deja, dar pe multe programe naționale oferte nu există, respectiv repetăm licitațiile de nenumărate ori. Cantitățile nu sunt mari, respectiv nu suntem ofertanți și ofertele nu vin”, a spus Tatiana Zatîc.
Niciun reprezentant de la Centrul de achiziții publice centralizate în sănătate nu a fost prezent să explice de ce totuși achizițiile se desfășoară atât de greu, or nu este prima dată când spitalele se plâng de lentoarea cu care se desfășoară acestea. Apoi, se adaugă termenii de livrare care pot fi depășiți. Și spitalele nu pot face prea mare lucru, pentru că și ele sunt datoare de multe ori agenților economici. Astfel, se evită sancționarea, și de o parte, și de alta.
De menționat este că pentru licitațiile pe care le organizează CAPCS primește de la spitale sume deloc neglijabile. Acestea sunt stabilite ca procent din valoarea licitației. Potrivit Curții de Conturi, numai pentru două licitații publice pentru 3 spitale – SCR, Institutul Incologic și Institutul Mamei și Copilului, CAPCS i-au revenit aproape 170.000 de lei. Și asta în condițiile în care spitalele nu și-au planificat corect necesitățile.
În cele din urmă, Comisia a vrut să afle care este situația pentru anul 2020 privind achizițiile în sănătate, având în vedere că a fost an pandemic, frontierele au fost închise, producere și livrarea de medicamente a fost afectată. Dar...explicațiile n-au mai venit, pentru că n-a avut cine să răspundă. Tatiana Zatîc s-a deconectat de la discuție, iar reprezentantul instituției-cheie de la CAPCS a făcut la fel.
„Doamna secretar Zatîc, ați putea să ne răspundenți la aceste întrebări care sunt esențiale pentru noi? Care este volumul achizițiilor din Sănătate? Care este situația mijloacelor financiare publice achitate ca plăți suplimentare medicilor infectați cu Covid-19, precum și familiilor medicilor decedați? Doamna Zatîc?”, a întrebat președintele comisiei, Igor Munteanu. Așa cum nu au obținut răspunsuri, reprezentanții Comisiei au luat decizia să organizeze o altă ședință în care cei vizați să aducă explicațiile de rigoare.
Tag: achizitii publice spitale institutul oncologic deputati
Categoria: Știri Interne
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
29 martie, 2018, 13:43
29 martie, 2019, 09:07
Cele mai citite
Povestea unei moldovence care a plecat în America să câștige ...
04 octombrie, 2023, 17:01
Ce îi deranjează cel mai mult pe moldoveni atunci când caută ...
09 noiembrie, 2023, 11:59
EDITORIAL VIDEO. Mita în spitale: dacă este mulțumire, de ce ...
25 octombrie, 2023, 11:22
Salariu mare și un loc de muncă aproape de casă. Ce-și mai d ...
13 decembrie, 2023, 16:20
S-a stins din viață Constantin Spînu, profesor universitar, ...
16 octombrie, 2023, 11:04
Cele mai actuale
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi4,55 %