Există și un fond de rezervă, care ar trebui să ne protejeze financiar pe toți atunci când apar evenimente urgente, neprevăzute, care ne amenință sănătatea. De exemplu, Covid-19 a fost o urgență neprevăzută. De ce s-a întâmplat că am avut un buget destinat pandemiilor precum e Covid-19, dar în cele din urmă n-am avut bani să gestionăm pandemia? Explicăm în acest articol.

Există un buget unde se adună bani numai pentru medicină? De ce polița medicală e obligatorie?

Când spunem că asigurarea medicală este obligatorie pentru fiecare cetățean, avem în vedere, de fapt, că fiecare dintre noi avem obligația legală de a plăti o parte din veniturile noastre pentru sistemul medical în fiecare an. Și nu contează dacă ne-am îmbolnăvit sau nu. Altfel spus, sistemul este bazat pe solidaritate: eu plătesc acum pentru cel care s-a îmbolnăvit, iar când eu voi avea nevoie - contribuțiile celorlalți mă vor salva pe mine.

Legea prevede și excepții pentru cei care nu au venituri. De exemplu, pensionarii au asigurare medicală, dar nu o plătesc ei din buzunarul lor, pentru că nu-și permit. La fel și minorii - ei beneficiază de servicii medicale gratuite până la 18 ani, dar nu plătesc nimic în bugetul unic al asigurărilor medicale. Dar în cazul lor plătește statul. Mai exact, Guvernul este obligat să plătească în acel buget unic al asigurărilor medicale pentru fiecare moldovean care nu-și permite financiar să facă acest lucru. Aceste elemente sunt importante pentru ca să înțelegem de unde se iau banii din asigurările medicale și cum sunt utilizați acești bani în fiecare an. Ne ajută inclusiv să înțelegem dacă Republica Moldova putea să facă față unei pandemii precum Covid-19 sau nu.

Cum se împart banii din asigurările obligatorii de asistență medicală

Bugetul asigurărilor obligatorii de asistență medicală a fost în anul 2020 de peste 8 miliarde 500 de milioane de lei. Aceștia sunt banii tuturor moldovenilor care s-au asigurat medical și cei pe care Guvernul îi transferă pentru cei care nu se pot asigura singuri, la care se adaugă alte linii de bugete mai puțin consistente ca și sume. Acești bani sunt gestionați de Compania Naționala de Asigurări în Medicină.

În fiecare an, sumele acumulate se împart în funcție de priorități. De altfel, există prevedere legală pentru fiecare pas. Acestea sunt fondurile între care se împart banii acumulați:

    • Fondul pentru achitarea serviciilor medicale și farmaceutice sau Fondul de bază;

    • Fondul de rezervă al asigurării obligatorii de asistență medicală;

    • Fondul măsurilor de profilaxie;

    • Fondul de dezvoltare și modernizare a prestatorilor publici de servicii medicale;

    • Fondul de administrare al sistemului de asigurări obligatorii de asistență medicală.

În acest caz, ne interesează Fondul de rezervă. Potrivit legii, mijloacele financiare, acumulate în fondul de rezervă se utilizează pentru:

1. Acoperirea cheltuielilor suplimentare, legate de îmbolnăviri și afecțiuni urgente, a căror rată anuală depășește media luată în baza calculării Programului unic pentru anul respectiv;
2. Compensarea diferenței dintre cheltuielile efective legate de achitarea serviciilor medicale curente și contribuțiile acumulate (veniturile așteptate) în fondul de bază.

Cu alte cuvinte, banii acumulați în acest fond ar trebui să fie utilizați atunci când apare o problemă de sănătate publică neprevăzută. Așa a fost, de exemplu, în 2009 când a apărut epidemia de AH1N1.

Ce sumă de bani se adună în fondul de rezervă?

Pornind de la o analiză a Centrului pentru Politici și Analize în Sănătate (PAS), încercăm să explicăm cum s-au folosit în ultimii 12 ani banii dedicați acestui Fond de rezervă. Este o analiză în timp care ne permite să vedem cum s-au gestionat banii pentru urgențe timp de mai bine de un deceniu, dacă s-a îmbunătățit sau s-a înrăutăți modul de utilizare a acestor bani, dacă CNAM a fost prevăzător atunci când a împărțit banii sau nu și, în final, care a fost utilitatea acestui fond, dincolo de ce scrie pe hârtie.

De la 2% la zero utilizare în ultimii ani

De regulă, cei mai mulți bani sunt direcționați către Fondul de bază: de acolo se achită toate serviciile medicale. Conform reglementărilor legale, acestui fond trebuie să-i revină nu mai puțin de 94% din toți banii acumulați din asigurări. Dar aceasta nu înseamnă că restul fondurilor nu sunt importante. O problemă ar fi aici că în ultimii ani fondului de bază i se atribuie chiar mai mulți bani pentru a „cârpi” găurile formate din cauza subfinanțării constante din domeniul sănătății.

Și pentru Fondul de rezervă modalitatea de repartizare a banilor s-a schimbat de-a lungul anilor. Și nu în bine. De exemplu, în 2002, la începuturile sistemului de asigurări medicale, era prevăzut ca acestui fond să-i revină în fiecare an câte 2% din totalul de bani care se acumulează. Legislația a fost schimbată în 2011 când s-a decis ca acestui fond să-i revină deja mai puțin, adică 1,5% din toate veniturile. În 2012 repartizarea a scăzut la 1%, iar din 2016 legea prevede că în Fondul de rezervă e suficient să fie distribuite resurse de „până la 1%”.

În cifre absolute, bugetul Fondului de rezervă arată în felul următor:

    • Anul 2009 – aprobate 69 de milioane, utilizate 40 de  milioane de lei. 

    • Anul 2010 – aprobate 68 de milioane de lei, utilizate 18 milioane de lei.

    • Anul 2011 – aprobate 55 de milioane de lei, utilizate 46 de milioane de lei. 

    • Anul 2013 – aprobate 66 de milioane de lei, utilizate 53 de milioane de lei. 

    • Anul 2014 – aprobate 72 de milioane de lei, utilizate 3 milioane de lei. 

    • Anul 2015 – aprobate 76 de milioane de lei, utilizate 15 milioane de lei. 

    • Anul 2016 – aprobate 42 de milioane de lei, utilizate 15 milioane de lei.

    • Anul 2017 – aprobate 51 de milioane de lei, utilizare zero.

    • Anul 2018 – aprobate 15 milioane de lei, utilizare zero. 

    • Anul 2019 – aprobate 13 milioane, utilizate zero. 

    • Anul 2020 – aprobate 10 milioane, utilizate 10 milioane. 

Astfel, autorii analizei constată că executarea fondului de rezervă atestă o tendință negativă, de la 40 milioane lei în 2009 până la 0 lei în anii 2017-2019. În valoare absolută, cea mai înaltă executare a fondului de rezervă a fost înregistrată în anii 2009, 2010, 2011 și 2013, de 40 milioane lei, 19 milioane lei, 46 milioane lei, respectiv 53 milioane lei.

Pentru ce s-au folosit banii în anii precedenți

„În 2009, din cele 40 milioane lei utilizate s-au repartizat preponderent pentru achitarea serviciilor acordate persoanelor neasigurate în cadrul asistenței medicale urgente la etapa prespitalicească și primare 29,3 milioane lei, iar pentru tratamentul în staționar a bolnavilor cu gripă pandemică A(H1N1) au fost achitate 10,4 milioane lei. În același an 2009, din fondul de profilaxie tot pentru gripa pandemică A(H1N1) s-au utilizat 27,6 milioane lei: procurarea de medicament antiviral specific (Oseltamivir), dezinfectanți, reactivi și consumabile de laborator, mijloace de protecție individuală, întru executarea

Hotărârii Guvernului RM nr. 658 din 06.11.2009, Hotărârii Comisiei Extraordinare Antiepidemice Republicane nr. 7 din 06.11.09. Respectiv, din datele obținute concluzionăm că executarea fondului de rezervă din parametrii aprobați a avut o pondere de la zero în perioada 2017-2019, la circa 5% în 2012 și 2014, și până la cele mai mari ponderi de 80% în 2013, 84% în 2011 și de 100% în 2020, însă de remarcat că în 2020 a fost aprobată cea mai mică sumă în valoare absolută, adică 10 milioane de lei”.

De ce pandemia Covid-19 ne-a prins cu buzunarele goale?

E aproape imposibil să afirmăm că predicția apariției unei epidemii sau pandemii a fost o surpriză totală. Or, OMS a atenționat de mai multe ori că vor exista evenimente majore care vor afecta sănătatea publică, doar că nu se știa exact când se va întâmpla acest lucru. Analiza din ultimul deceniu ne arată că autoritățile nu au ținut cont de predicțiile făcute, ci dimpotrivă - au micșorat bugetele destinate evenimentelor neprevăzute. În anii 2017, 2018 și 2019 nu s-a utilizat în acest scop niciun leu. În acest context, trebuie să amintim că ex-ministrul Sănătății Viorica Dumbrăveanu a declarat în fața deputaților în iulie 2020 că rezerva de stat pentru medicamente și echipamente medicale era goală.

De asemenea, menționăm că achiziționarea echipamentului de protecție personală pentru lucrători medicali - mănuși, măști, respiratoare, combinezoane de protecție și a testelor pentru depistarea infecției cu COVID-19 - în perioada mai-septembrie au fost cumpărate din resursele CNAM. Dar nu toate produsele au fost plătite din fondul de rezervă. Cei 37,7 de milioane de lei utilizați au provenit din: 

- Fondul de profilaxie - 7,7 milioane lei;

- Fondul de rezervă - 10 milioane lei;

- Fondul de dezvoltare - 20 milioane lei.

În paralel, Guvernul a anunțat că va colecta donații pentru a procura ceea ce nu se ajunge, ceea ce a generat un val de critici la adresa autorităților.

Ultimul deceniu a fost unul complicat, atât pentru Ministerul Sănătății, cât și pentru CNAM. La ambele instituții, conducătorii s-au schimbat și, de cele mai multe ori, interesele politice au prevalat. La Ministerul Sănătății s-au schimbat 9 miniștri: Vladimir Hotineanu, Andrei Usatâi, Mircea Buga, Ruxanda Glavan, Stela Grigoraș, Svetlana Cebotari, Silvia Radu, Ala Nemerenco și Viorica Dumbrăveanu. Și la CNAM s-au tot perindat mai mulți directori: Mircea Buga, Dumitru Parfentiev, Tamara Andrușca, Andrei Matei și Angela Belobrov. Valentina Buliga ocupă această funcție din anul 2020. 

Într-un alt articol vom explica ce se întâmplă cu banii de la CNAM planificați, dar neutilizați.