Răspunsuri pe jumătate de la Institutul Oncologic: Cine se face vinovat de faptul că moldovenii cu cancer sunt diagnosticați târziu?
Silvia Rotaru
23 februarie, 2021, 20:04
Vizualizări: 2321
Institutul Oncologic vine cum mai multe precizări privind îmbolnăvirile și decesele provocate de cancer în Republica Moldova, după ce Sănătate INFO a trimis o solicitare în care a cerut mai multe explicații privind datele prezentate într-un raport de Ziua Mondială de Luptă cu Cancerul. Am întrebat, mai ales, de ce pacienții cu cancer sunt diagnosticați în mare parte tardiv.
Administrația ne-a răspuns că
problema e multa mai complexă și că nu doar Institutul Oncologic este implicat
în diagnosticarea cancerului.
În răspunsul oferit redacției, IO
informează că în 2019, 6 mii 848 de pacienți au primit tratament împotriva
cancerului colorectal. Dintre aceștia 1 mie 352 au fost diagnosticați anul
trecut, iar 323 au murit. În 2020, Din 100 de cazuri de cancer colorectal
depistate, potrivit informațiilor IO, doar 33 au fost diagnosticate în stadii
precoce. În cifre absolute, asta înseamnă 371 de pacienți din 1 mie 120
diagnosticați în stadiile I și II.
Tot în 2019 1.765 de pacienți au
primit tratament împotriva cancerului pulmonar. Dintre aceștia, 835 au fost
diagnosticați în același an, iar 395 de bolnavi au decedat. În 2020 din 719
pacienți înregistrați la IO, precoce sau în stadiile I și II au fost
diagnosticați doar 61.
De cancer mamar s-au tratat 10
mii 74 de pacienți, inclusiv 1 mie 178 diagnosticați în 2019. În același an,
151 – au murit. Astea sunt trei cele mai răspândite forme de cancer în
Republica Moldova, care în mare parte sunt depistate în stadii tardive – III și
IV, când șansele de supraviețuire sunt limitate.
Cine trebuie să depisteze cancerul?
Sănătate INFO a întrebat
Institutul Oncologic de ce pacienții oncologici din Moldova sunt diagnosticați
atât de târziu, în cea mai mare parte, iar instituția a aruncat mingea în
grădina medicilor de familie și a pacienților.
„Medicina de familie are inclus
de către CNAM și un indicator de performanță pentru salarizare (depistarea
tumorilor în stadiile precoce, I și II). Acesta e și unul dintre obiectivele
Programului Național de Control al cancerului: majorarea gradului de depistare
în stadiile precoce. Un impact majora pentru conștientizarea de către pacienți
privind importanța cunoașterii medicului de familie la care este înregistrat,
realizarea controalelor medicale profilactice, adresarea la momentul apariției
simptomelor la consultație la medic, tratamentul maladiilor cronice, care sunt
incluse în pre-cancer sunt doar câteva aspecte cu impact pentru diagnosticarea
maladiilor oncologice în stadiile precoce”.
De altfel, medicii de familie trebuie să îndeplinească 5 indicatori de
performanță, dintre care doi cu subținte. Cancerul, este unul dintre acești
indicatori și sună în felul următor: Rata
persoanelor luate în evidență primară cu tumori maligne în stadiu precoce
(gradul I - II): țintă anuală – 45% tumori maligne depistate în stadiu
precoce și confirmate de către Institutul Oncologic.
Potrivit unui raport al Companiei Naționale de Asigurări în Medicină pentru anii 2017-2018 realizarea acestui indicator a fost îndeplinit de către medicii de familie în proporție de 48,89% în 2017 și în proporție de 50,3% - în 2018. Asta înseamnă doar jumătate din indicatorul stabilit.
Institutul Oncologic mai
precizează că în 2020 mai puțini pacienți s-au tratat în staționarul de zi al
instituției, iar explicația e simplă – de vină e pandemia, din cauza căreia au
fost impuse restricții de circulație și declarată stare excepțională în sănătatea
publică.
„În lunile martie-mai
medicamentele au fost transportate către pacienții încadrați în tratament la
locul de trai”, afirmă Institutul Oncologic. De exemplu, au fost eliberate mai
multe medicamente pentru cancerul mamar, în comparație cu 2019. Astfel, dacă în
anul 2019 au fost eliberate 560.740 de pastile, în 2020 numărul acestora a
crescut cu aproape 51 de mii de pastile, ajungând la 611.470.
Totodată, anul trecut 176 de
pacienți-oncologici s-au îmbolnăvit de Covid19. Din păcate, 27 au murit din
cauza coronavirusului, iar alți 149 au reușit să se trateze.
În altă ordine de idei
Moldovenii află că au cancer cândnu se mai poate face nimic. Nu au nici măcar șansa unui diagnostic corect
Într-o știre anterioară, Sănătate
INFO a scris despre faptul că anul trecut, pentru tratamentul pacienților
oncologi în staționarul de zi, CNAM a contractat Institutul cu 9 milioane de lei. Am întrebat
administrația pentru ce anume au fost alocați banii și cum au fost cheltuiți. Instituția
spune că această sumă reprezintă 5,59% din valoarea totală a banilor oferiți de
CNAM pentru serviciile medicale specializate acordate în regim de ambulatoriu
de către instituție. Potrivit contractului, publicat pe pagina web a
institutului, în 2020 această structură a fost contractată de CNAM cu 283.513.320,86
de lei.
„Cota sumei contractate de CNAM
pentru serviciile medicale prestate în cadrul Staționarul de zi, o subdiviziune
a Institutului, se estimează la 5,9%. Structura serviciilor contractate de
către CNAM pentru pacienții tratați în Staționarul de zi (includ categoria de
pacienți, starea generală a cărora nu necesită spitalizare) pentru tratamentul
antineoplazic, conform procedurii chimioterapice tratamentul medicamentelor
costisitoare, incluse în Programul special prin Contractul cu CNAM în sumă
totală de 9,0 milioane de lei”.
Deși Institutul ne-a răspuns că
acești bani au fost cheltuiți pentru medicamente, nu a precizat cât a cheltuit
pentru fiecare denumire de medicamente în parte, așa cum am cerut în
solicitare.
„Pentru pacienții cu tumori
non-hematologice și tumori maligne ale țesuturilor limfoid, hematopoietic, în
tratamentul din staționarul de zi s-au administrat 5 tipuri de medicamente,
Herceptina 600mg, Herceptina 150 mg, Erlotinib, Zelboraf Imbruvica”, atât a răspuns adminsitrația
Institutului Oncologic.
Totodată, pacienții oncologici
care fac chimioterapie în staționarul de zi al Institutului au beneficiat, anul
trecut, de medicamente în valoare de 24 de milioane de lei, prin intermediul
programului internațional Programul MAS - Max Access Solutions(Program de
donație în domeniul terapiei anti-cancer axat pe asigurarea gratuită cu agenți
antineoplazici, (n.r. medicamente care au drept scop eliminarea celulelor
canceroase din organism) a pacienților
cu boli (neoplazii) maligne).
Potrivit IO, în cadrul acestui
program în tratament antineoplazic se află 196 de pacienți cu leucemia mieloidă
cronică (CML), cancerul renal metastatic (RCC), tumorile gastro-intestinale
stromale (GIST) și cancerul pulmonar metastatic non-small cell (ALK+ NSCLC). 36
dintre pacienți au fost incluși în acest program, anul trecut.
În cadrul aceluiași program, 129
dintre pacienții cu leucemie mieloidă cronică din Moldova urmează medicația cu
trei preparate - Glivec, Tasigna și
Iclusig.
- 55 de bolnavi cu tumori
gastro-intestinale stromale urmează tratament cu Glivec.
- 6 pacienți cu cancer renal metastatic - RCC și 2 cu tumori gastro-intestinale stromale – GIST - urmează tratamentul cu Sutent.
The Lancet: Moldova și Armenia, statele postsovietice cu cea mai mare rată de depistare tardivă a cancerului de col uterin
Să le luăm pe rând:
Glivec se
administrează în:
-tratamentul pacienţilor adulţi
cu tumori stromale gastrointestinale (GIST) maligne inoperabile şi/sau
metastatice cu Kit (CD 117) pozitiv.
-tratamentul adjuvant al
pacienţilor adulţi cu risc semnificativ de recidivă în urma rezecţiei tumorilor
GIST cu Kit (CD117) pozitiv.
- tratamentul pacienţilor adulţi
cu protuberanţe dermatofibrosarcomatoase (PDFS) inoperabile şi pacienţilor
adulţi cu PDFS recidivante şi/sau metastatice, care nu sunt eligibili pentru
tratamentul chirurgical.
Tasigna este indicat pentru
tratamentul:
- pacienţilor adulţi și copii și
adolescenți cu leucemie granulocitară cronică (LGC) recent diagnosticată, cu
cromozom Philadelphia, în fază cronică. De asemenea, pacienţilor adulţi cu LGC,
cu cromozom Philadelphia, în fază cronică sau accelerată, care prezintă
rezistenţă sau intoleranţă la terapie anterioară cu imatinib, precum și
pacienţilor copii și adolescenți cu LGC, cu cromozom Philadelphia, în fază
cronică, care prezintă rezistenţă sau intoleranţă la terapie anterioară care a
inclus imatinib.
Iclusig
este indicat în tratamentul pacienţilor adulţi cu:
-leucemie mieloidă cronică (LMC)
în fază cronică, în fază accelerată sau în fază blastică, care prezintă
rezistenţă la medicamentul Dasatinib sau Nilotinib, care prezintă intoleranţă
la Dasatinib sau Nilotinib şi pentru care tratamentul ulterior cu Imatinib nu
este adecvat din punct de vedere clinic, sau care prezintă mutaţia T315I.
Inclusig mai este administrat
pacienților cu leucemie limfoblastică acută cu cromozom Philadelphia pozitiv
(LLA Ph+), care prezintă rezistenţă la Dasatinib, care prezintă intoleranţă la
Dasatinib şi pentru care tratamentul ulterior cu Imatinib nu este adecvat din
punct de vedere clinic sau care prezintă mutaţia T315I.
Sutent este indicat în
tratamentul tumorii stromale gastro-intestinale maligne nerezecabile şi/sau
metastatice (GIST) la adulţi, după eşecul terapiei cu imatinib din cauza
rezistenţei sau intoleranţei.
Sutent mai este indicat pentru tratamentul carcinomului renal avansat
şi/sau metastatic (MRCC) la adulţi, precum și în tratamentul tumorilor
neuroendocrine pancreatice (pNET) bine diferenţiate, nerezecabile sau
metastatice, la adulţi care au prezentat progresia bolii.
Administrația a ținut să
precizeze că acum patru ani (2017) Institutul Oncologic a fost audiat de
managerii programului la capitolul documentației și gestionării donațiilor,
obținând un calificativ excelent, cu expunerea aprecierilor înalte
coordonatorului/medicului responsabil de program în Republica Moldova,
conferențiarului universitar Vasile Musteață.
Anul acesta prin programul MAS au
fost aprobați trei pacienți cu cancer pulmonar metastatic non-small cell-ALK+
NSCLC pentru medicație cu Xalkori și un pacient cu cancerul renal metastatic -
RCC pentru medicație cu Inlyta. Medicamentele sunt de ultimă generație ne spun
responsabilii de la institut.
Xalkori, în
monoterapie, este indicat pacienților adulţi cu neoplasm bronho-pulmonar, care
abia încep tratamentul.
Inlyta
este indicat în tratamentul pacienţilor adulţi cu carcinom renal în stadiu
avansat (CCR), după eşecul tratamentului anterior cu sunitinib sau cu un
medicament din clasa citokinelor.
Totodată, prin Programul Național
de Control al Cancerului, Institutul Oncologic a cumpărat, anul trecut,
medicamente pentru bolnavii de hemofilie și cancer mamar (forma HER II
pozitivă) în valoare de 3,12 milioane de lei.
Întrebați de ce numărul
pacienților care s-au tratat în secția hematologie a crescut semnificativ în
anul 2020, față de 2019 și a constituit 378 față de 56 de pacienți în 2019,
Institutul Oncologic a menționat că acest serviciu a fost lansat în 2019, iar
în 2020 au fost oferite servicii în volum deplin.
„Numărul de pacienți în fiecare
an depinde de evoluția maladiei, formele de cancer, indicațiile de tratament,
astfel că în fiecare an numărul de pacienți admiși la radioterapie depinde de
structura morbidității. Compararea pacienților tratați în dinamica anilor după
număr absolut este relativă”, a răspuns institutul.
Sănătate INFO a cerut informații
privind evoluția deceselor în ultimii trei ani – 2018, 2019 și 2020, însă Institutul
a oferit doar date pentru 2019, precizând că evidența mortalității e ținută de
Agenția Națională pentru Sănătate Publică.
Dar ne-a oferit date generale
despre mortalitatea prin cancer. Astfel, în 2018 din cauza maladiilor
canceroase în Moldova au murit 6 mii 133 de oameni, iar în 2019 – cu 67 de
oameni mai mult.
Tag: cancer, IO, depistare tardiva
Categoria: Știri Interne
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
Cele mai citite
Ce îi deranjează cel mai mult pe moldoveni atunci când caută ...
09 noiembrie, 2023, 11:59
Salariu mare și un loc de muncă aproape de casă. Ce-și mai d ...
13 decembrie, 2023, 16:20
EDITORIAL VIDEO. Mita în spitale: dacă este mulțumire, de ce ...
25 octombrie, 2023, 11:22
„Au scos-o moartă...Capul copilului ieșea și se ducea înapoi ...
27 decembrie, 2023, 18:32
„Felul în care îmi vorbesc medicii de la Anenii Noi, mă fac ...
22 noiembrie, 2023, 10:22
Cele mai actuale
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi4,44 %