Un an de Covid-19: de unde am început și cu ce lecții (n)-am rămas
Irina Papuc
08 martie, 2021, 20:55
Vizualizări: 2734
În Republica Moldova primul caz de Coronavirus a fost înregistrat pe data de 7 martie 2020. O femeie infectată, în vârstă de 48 de ani, călătorea cu avionul din Italia în Republica Moldova. În câteva zile, numărul celor suspecți că ar avea infecția s-a înmulțit, iar la distanță de numai 8 zile am înregistrat și primele cazuri de transmitere locală.
Astfel, într-un ritm alert, am ajuns să înregistrăm și 1.800 de cazuri de infectări pe zi. Până astăzi s-au infectat în total peste 195.00 de oameni, iar pentru 4.111 oameni virusul a fost, din păcate, cel care a câștigat. Aproape 100 dintre ei au fost angajați din domeniul Sănătății.
Pregătiți și totuși deloc vizionari
Pe 15 martie autoritățile au luat decizia de a suspenda toate zborurile către și dinspre Republica Moldova. Infectările în comunitate apăruseră deja, dar autoritățile dădeau asigurări că suntem pregătiți pentru pandemie și că nu ne lipsește nimic.
Prima pacientă diagnosticată cu Covid-19 a fost internată la Spitalul Clinic Republican, fiind preluată în stare gravă direct de la aeroport. Evident, acolo au apărut și primii lucrători medicali infectați. Moldovenii aflau cu sufletul la gură că o doctoriță din ATI se infectase. Era în stare gravă, iar acasă o aștepta o fetiță. Medicii au început să vorbească, inițial sub anonimat, că nu aveau echipamente medicale suficiente (măști simple, și nu cu filtre de protecție FFP3, nu aveau viziere), nu erau testați în spital la Covid-19 și se duceau acasă cu inima strânsă că ar putea să-și infecteze oamenii dragi.
În doar o săptămână Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Toma Ciorbă devine neîncăpător, iar autoritățile sunt nevoite să declare pe rând alte spitale ca fiind cu profil Covid.
Pe 17 martie 2020, în ţară este instituită stare de urgență, pentru 60 de zile, mai exact până pe 15 mai. Sunt închise toate instituțiile de învățământ, instituțiile de cultură, restaurantele etc. Guvernul alocă 36 de milioane de lei pentru procurarea de echipamente de protecție pentru lucrătorii medicali, iar în paralel societatea se mobilizează și donează bani pentru a fi procurate echipamente de protecție și igienă și alte lucruri necesare pentru doctori.
20 de mii de euro se acumulează într-o singură zi. Ulterior, de la tribuna Parlamentului ministra Viorica Dumbrăveanu a spus că Republica Moldova a fost pregătită să facă față Coronavirusului, dar că nimeni nu a putut prevedea că infecția va lua astfel de proporții.
Putea sau nu Moldova să prezică o astfel de evoluție a infecției cu Coronavirus? De fapt, putea. De ce? În Republica Moldova infecția a ajuns mai târziu, ceea ce putea fi folosit ca timp prețios pentru pregătire. Este important de menționat că deja pe 30 ianuarie OMS declara infecția de Coronavirus drept urgență de sănătate publică și un focar „fără precedent”. Pe 11 martie a fost declarată oficial pandemie, în toiul unor critici la nivel internațional care acuzau OMS că i-a luat mult timp să facă acest pas.
OMS a declarat urgență de sănătate publică infecția cu Coronavirus, descriind-o drept „focar fără precedent”
Important este că în Italia primele două cazuri de Covid au fost depistate pe 31 ianuarie la doi turiști chinezi, iar la nicio săptămână infecția avea deja caracter de transmitere locală. La începutul lunii martie erau deja peste 2.000 de cazuri, Italia impunea carantină totală în regiunea Lombardia. Fiind gazda uneia dintre cele mai mari comunități de moldoveni aflați la muncă temporar, evoluția Italiei ar fi putut determina autoritățile moldovenești să fie mai rapide și mai ferme în acțiunile lor.
Pacienți și glamourul. De ce se infectează medicii?
Medicii se infectează într-un ritm alert. Pe 25 martie spitalul din Cărpineni intră în carantină, zeci de medici, în special din secțiile ATI se infectează. O explicație este că procedura de intubare este una dintre cele mai periculoase manevre medicale cu risc crescut de infectare. O altă explicație este ...vina medicilor, care nu știu cum să îmbrace și dezbrace corect echipamentul. Este declarația ministrului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Viorica Dumbrăveanu care trezește un val violent de nemulțumiri. Puțini medici prind curaj și încep să vorbească – nu au fost instruiți cum să se apere de virus, echipamentele sunt de proastă calitate, nu au cu ce trata pacienții.
La nicio lună de la primul caz declarat, două spitale raionale intră în carantină – parțial la Soroca și total la Ștefan-Vodă. Se atestă numeroase greșeli de management, dar nimeni nu intervine să vadă unde este problema. Medicii își cumpără singuri echipamente de protecție, deși autoritățile nu contenesc să spună că sistemul este asigurat cu de toate. După cei din spitale, lucrătorii de pe ambulanțe sunt cei care se infectează în masă. Apar în spațiul public fotografii cu ochelari de protecție puși la uscat pe niște calorifere.
Mai mulți medici se solidarizează cu Eugeniu Cebotari. Stația AMU Botanica: „Luați măsuri urgent”. Între timp, de la depozite au fost scoase măști adecvate și împărțite medicilor
De la Spitalul Republican Bălți este făcut public un filmuleț cu căldări de 15 litri, unde pacienții cu Covid-19 sunt nevoiți să-și facă nevoile fiziologice. Și alți pacienți filmează condițiile mizere în care sunt tratați, iar premierul de atunci Ion Chicu îi acuză pe oameni că sunt în căutare de glamour.
Pacienții suspecți la COVID-19 își fac nevoile fiziologice în căldări de 15 litri. „Sunt veceuri bio”
„Vom muri mulți”, dar „o masă de sărbătoare” nu strică
Președintele Igor Dodon anunță că toți moldovenii, indiferent de cât de puțin timp vor intra în țară, vor plăti polița medicală. O decizie împotriva legii, de altfel. Totuși, decizia intră în vigoare din 1 aprilie. Oamenii sunt obligați a câta oară să salveze sistemul. În același timp, președintele contribuie la răspândirea miturilor despre Covid și declară public că este doar o răceală care „trece prin tine, fără să simți”. Dodon nu-și retrage declarațiile. În schimb, premierul Ion Chicu avertizează să sistemul medical ajunge pe brânci și că „vom muri mulți”, dacă nu vor respecta măsurile de protecție anti-Covid.
La distanță de o lună de zile de la primul caz, aveam deja peste 2.000 de oameni infectați. Medicii de familie sunt implicați în prelevările de teste, iar pacienții care nu sunt gravi sunt tratați la domiciliu. Pe banii lor. Iar această nedreptate va continua până la sfârșitul anului. Pe 21 aprilie, primul pacient tratat de Covid-19 donează plasmă convalescentă. Este vorba despre șeful SMURD, Dumitru Carascic. Există speranță că poate exista un tratament al acestei infecții.
Pe 30 aprilie, o delegație formată din peste 40 de medici de diverse specializări, inclusiv paramedici de la SMURD vine la Chișinău. Medicii români lucrează cot la cot cu cei moldoveni în spitalele noastre prost dotate. Și nu vin cu mâna goală. Urmează un ajutor umanitar substanțial oferit de România medicilor din Republica Moldova. Camioanele cu echipamente medicale sunt oprite sun podul din sectorul Telecentru și nu li se permite să înainteze. La scurt timp, un alt ajutor umanitar oferit de UE, în valoare de 1,5 milioane de euro, ajunge în Republica Moldova. Este vorba în mare parte despre echipamente de protecție.
Frate, dar până la pod. Ajutorul umanitar din România, de 3,5 milioane de euro, a fost întâmpinat la Chișinău sub podul de la Telecentru
Începând cu luna mai sunt anulate parțial mai multe restricții. Treptat se redeschid centrele comerciale, însă fără cinematografe, restaurante, cafenele și spații de joacă. Zborurile au fost reluate pe Aeroportul Internațional Chișinău pe 15 iunie 2020.
Medicii sunt tot mai extenuați, dar oamenii obosiți de restricții, nu mai acceptă izolarea. Covid nu bate în retragere, din contra. Începe să crească constant din luna iulie și ajunge în decembrie la peste 1.700 de cazuri zilnic. Oamenii încă nu cred în existența Covid, testarea se face prea puțin, fiind vorba de infectare locală nu se mai știe cine de la cine s-a infectat. Lipsa unei strategii de testare este cel mai frecvent reproș făcut autorităților. The Lancet publică un studiu în care este demonstrată ideea că nu contează cât de mult sau puțin testezi, dacă nu testezi rapid. Moldova nu testează nici mult, nici rapid. Angajații laboratorului din cadrul ANSP, unde se fac cele mai multe teste, lucrează la limita puterilor, peste program. Alte instituții medicale sunt implicate în testarea suspecților la Covid, însă rezultatele testelor ajung în raioane cu întârziere chiar și de câteva zile.
Ratele de infectare sunt extrem de mari, comparativ cu alte state europene. Dar autoritățile se justifică printr-o rată mai mică a deceselor. Tot din iulie se permit ieșirile în aer liber și mesele de pomenire. Obosiți de izolare, oamenii pleacă în vacanțe acolo unde pot, cu sau fără test Covid.
Între timp, toate spitalele publice devin spitale cu profil Covid, însă pe un fond de lipsă acută a specialiștilor care să lucreze în secțiile ATI.
Fiind chemată în Parlament să explice modul în care este gestionată pandemia, Viorica Dumbrăveanu vorbește pentru prima dată despre corupție în sistemul medical, pe care îl compară cu un pacient în comă. Tot atunci spune că mulți dintre cei care au tablouri cu fețelele lor pictate pe holul etajului 1 din clădirea ministerului, sunt responsabili pentru dezastrul din sistemul de sănătate.
Sistemul medical era bolnav de corupție, iar Covid l-a pus la pământ, ca pe un pacient neglijat. Replicile dintre Viorica Dumbrăveanu și deputații care i-au pregătit „capitularea”
La sfârșitul lunii august, Viorica Dumbrăveanu se îmbolnăvește de Covid și declară public acest lucru, solicitând oamenilor să fie precauți.
Ministra Sănătății, Viorica Dumbrăveanu, confirmată pozitiv la COVID19
Șeful ei de Cabinet, Ion Chicu, este socru mare – fiul acestuia s-a însurat și a organizat o nuntă, neglijând regulile antiepidemice existente atunci. Abia după mai bine de o săptămână de la eveniment, fostul premier declară la TVR Moldova că a fost doar „o masă de sărbătoare”. Premierul rămâne în funcție.
„Nu s-au încălcat regulile. Eu consider acest subiect închis”. Cum comentează Ion Chicu informațiile despre nunta fiului său
„Morții-povară”, demisii de onoare și de... nevoie
Pe 8 septembrie, șeful celei mai importante instituții pe timp de pandemie, ANSP, își dă demisia de onoare. Este nevoit să o facă după ce declară la televizor că oamenii care mor de Covid și așa erau o povară nu numai pentru ei, dar și pentru rude. Ulterior, Nicolae Furtună a încercat să-și explice poziția, dar societatea furioasă și așa din cauza numeroaselor decese, nu iartă. Managerul își cere scuze publice, apoi demisionează. Instituția este condusă, inclusiv acum, de un om fără experiență de a gestiona instituții de nivel național. Și mai ales în plină pandemie.
Nicolae Furtună și-a dat demisia, după ce cu câteva ore mai devreme susținea că nu va face acest lucru, cerându-și scuze pentru declarațiile de ieri
Abia în luna noiembrie la Chișinău se discută despre introducerea obligativității purtării măștii în spații libere. Deși, Ministerul Sănătății susține că preia experiența altor state în aplicarea măsurilor anti-epidemice, realitatea e cu totul alta. În timp ce în alte țări, orașe întregi intră în carantină totală, la Chișinău oamenilor nu li se impun prea multe restricții. Mai grav este că nu are cine să verifice cum sunt îndeplinite și cele deja în vigoare.
Masca devine obligatorie în toate spațiile deschise din Chișinău. Decizia a intrat în vigoare din această seară
După mai multe studii promițătoare privind eficiența medicamentului Remdesivir, Moldova cumpără mii de doze, pe care ulterior nu le va folosi. Totuși, oamenii sunt nevoiți să cumpere preparatul pe piața neagră, un generic neînregistrat, adus ilegal din Ucraina. Ministerul Sănătății nu aduce niciun fel de explicații.
EXCLUSIV/ Remdesivir, produs în Bangladesh, vândut pe piața neagră în Republica Moldova, cu 180 de dolari fiola
În sfârșit, oamenilor care se tratează acasă li se face dreptate și medicamentele folosite la tratament sunt incluse în lista celor compensate.
Ce medicamente compensează statul pentru tratamentul Covid19 acasă
Pe 22 decembrie toți secretarii de la Ministerul Sănătății își dau demisia in corpore, iar o zi mai târziu și Guvernul Chicu își dă demisia. Sănătatea rămâne fără conducere într-o perioadă atât de critică.
În plină pandemie, Republica Moldova rămâne fără ministru la Sănătate. Guvernul Chicu și-a dat demisia
Vaccinurile vin, dar nu pentru toți
Pe 29 decembrie vine la Chișinău președintele României, Klaus Iohannis. Oficialul este invitatul președintei Maia Sandu și promite că România va dona Moldovei până la 200.000 de doze de vaccinuri.
România va dona Republicii Moldova un lot de până la 200.000 de doze de vaccinuri împotriva Covid-19, medicamente și echipamente medicale și de protecție
În Uniunea Europeană procesul de vaccinare începuse deja la 27 decembrie, după aprobarea vaccinurilor Pfizer/BioBTech și Moderna, dar în Republica Moldova despre vaccinuri nu se discută mai deloc. Bani nu sunt prevăzuți pentru a fi cumpărate suficiente doze pentru 70% din populație, dar autoritățile așteaptă să primească o donație prin mecanismul COVAX. În timp ce campaniile de vaccinare de desfășoară în zeci de state, medicii din Moldova sunt în așteptate. Nici măcar un singur lucrător medical nu a primit serul antiCovid până la începutul lunii martie 2021, când primele doze de vaccinuri produse de AstraZeneca au fost donate de România.
Primele doze de vaccinuri împotriva Covid19 au ajuns în Moldova din România. În acest moment sunt preluate de colegii de la SMURD Moldova
Primele 21 de mii 600 de doze AstraZeneca au ajuns la Chișinău din România pe 27 februarie. Abia pe 2 martie a început campania de vaccinare. Pe 4 martie au mai sosit alte 14.400 de doze produse de AstraZeneca prin mecanismul COVAX. Vaccinurile devin subiect de dispută politică pentru mai multe partide aflate la guvernare.
Primele vaccinuri prin mecanismul COVAX au ajuns în Republica Moldova: 14.400 de doze sunt destinate lucrătorilor medicali
Agenția Medicamentului anunță imediat după donația din partea României că a permis autorizarea vaccinului rusesc Sputnik-V, fiind singurul ser care ar urma să fie folosit în Republica Moldova fără să aibă precalificare de la OMS și fără să fie autorizat EU, SUA, Elveția sau Japonia. Însă medicii din Comrat, Ceadâr-Lunga și Vulcănești refuză să se vaccineze cu alt ser decât cu Sputnik V. Nu este clar dacă sunt influențați politic sau nu. Totuși, refuzul la vaccin este o realitate în Republica Moldova și autoritățile sunt criticate inclusiv pentru faptul că n-au știut să comunice pe termen lung cu oamenii, să le explice că vaccinurile vor fi dezvoltate și ele vor ajunge în curând, cum funcționează acestea și de ce este nevoie ca mai mulți oameni să fie vaccinați.
O altă critică, oarecum justificată, este că autoritățile fie nu fac activități în zilele de weekend, fie nu le comunică. Un singur exemplu este că vaccinarea nu a început decât de luni, iar altul este că în zilele de sâmbătă și duminică nu avem date actualizate privind numărul medicilor care au fost vaccinați. Din datele disponibile din 6 martie, înțelegem că doar 5.174 de cadre medicale au primit prima doză de vaccin.
Deocamdată suntem la prima etapă de vaccinare, în care sunt imunizați lucrătorii medicali. În a doua etapă vor fi vaccinați oamenii din grupurile de risc și abia în a treia – restul oamenilor.
Ce avem după 1 an de pandemie?
Interesant este că Ministerul Sănătății a decis să facă propria restrospectivă a anului pandemic, unde au fost trecute mai multe evenimente și decizii din anul care a trecut. Medicii sunt numiți necontenit eroi, dar autoritatea nici măcar nu face referire la numărul celor care au decedat din cauza virusului. Sănătate INFO a dedicat o rubrică în memoria celor care au decedat și am numărat până acum 95 de lucrători decedați din domeniul Sănătății. Aproape 100 de specialiști într-un sistem afectat cronic de lipsa lucrătorilor medicali este foarte mult, dar cine mai este interesat să-i numere...
După un an de pandemie mai avem promisiunea unor medici că vor cere transformarea adevărată a acestui sistem. Până atunci, medicii nu au timp să-și ceară drepturile. Cazurile de Covid-19 au ajuns în Republica Moldova la un record istoric de peste 1.800 de cazuri.
După un an de pandemie nu avem nici măcar ministru la Sănătate. Cea care conduce acum două sisteme este Tatiana Zatîc, numită de Guvernul Chicu în funcția de secretar de stat, înainte de aceasta fiind șefa Direcției politici în domeniul asistenței medicale primare, urgente și comunitare.
Ce fel de finanțare avem după un an de pandemie? În acest an, bugetul CNAM depășește 11 miliarde de lei. Numai 10 milioane de lei au fost alocați fondului de rezervă, după un deceniu de alocare absolut defectuoasă a acestui fond. Prețul poliței medicale este păstrat artificial la același nivel din ultimii 7 ani – la 4.056 lei, deși nimeni nu a prezentat nicio analiză din care să înțelegem cât de mult corespunde realității acest preț.
Respectiv, după un an de pandemie mai sperăm la donații, la înțelegere din partea lucrătorilor medicali, la faptul că totul va fi bine într-o zi, fără să ne întrebăm cu cât am putut contribui fiecare la acea evoluție a normalității pe care o așteptăm.
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
Cele mai citite
Ce îi deranjează cel mai mult pe moldoveni atunci când caută ...
09 noiembrie, 2023, 11:59
Salariu mare și un loc de muncă aproape de casă. Ce-și mai d ...
13 decembrie, 2023, 16:20
EDITORIAL VIDEO. Mita în spitale: dacă este mulțumire, de ce ...
25 octombrie, 2023, 11:22
„Au scos-o moartă...Capul copilului ieșea și se ducea înapoi ...
27 decembrie, 2023, 18:32
„Felul în care îmi vorbesc medicii de la Anenii Noi, mă fac ...
22 noiembrie, 2023, 10:22
Cele mai actuale
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi4,44 %