„Potrivit politicii de imunizare, după ce s-au vaccinat lucrătorii medicali, dacă au rămas doze în flacon, pot fi invitați doritorii din următoarele categorii, care pot fi imunizate. Așa s-a întâmplat și aici, medicii au invitat primul doritor din următorul contingent, el fiind cu comorbiditate, cu o vârstă mai mare de 60 de ani și lucrător din domeniul educații. Nimic greșit nu a fost aici. Nu este primul om din afara sistemului medical, care s-a vaccinat. Sunt cazuri unice, foarte puține, aș spune.  A fost creată o comisie care investighează cazul. Cel mai bine o să vă vorbească la acest colegii specializați în evenimente adverse, dar informațiile preliminare arată că bărbatul a murit în urma unui infarct miocardic, suferea de cardio-scleroză. Au fost depistate cicatrici ale unui infarct anterior și pare a fi mai mult un eveniment coincident. Dacă luăm frecvența deceselor provocate de maladiile cardio-vasculare și anume de infarctul miocardic vom vedea că este unul extrem de înalt”, a declarat Alexei Ceban, medic epidemiolog din cadrul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică și membru al grupului de imunizare împotriva Covid19.

„Îmi pare foarte rău că acest om a decedat. Toate circumstanțele acestui caz noi le analizăm. Pentru aceasta a fost creată o comisie care analizează toate situațiile, care se pot vaccina în perioada post vaccinală. Acest caz a avut loc anume în perioada post-vaccinală și nu imediat după vaccinare. Imediat cum vom avea concluziile, vă vom anunța”, a declarat și Ninel Revenco, coordonatorul campaniei de vaccinare.

Așadar, bărbatul a fost vaccinat pe data de 16 martie în cadrul Centrului de Sănătate Hâncești. Acesta nu făcea parte din categoria lucrătorilor medicali, respectiv nu ar fi trebuit să fie vaccinat. Conform Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, toți lucrătorii medicali ar fi fost imunizați, iar doze ar mai fi rămas. Astfel s-ar fi încercat evitarea irosirii lor. 

„Persoana a fost vaccinată la data de 16.03.2021, în incinta CS Hâncești, cu vaccinul Astra-Zeneca (Lot CTMAV 503). Timp de 15 minute după vaccinare, nu a fost înregistrată nicio reacție adversă. În următoarele 24 de ore, la fel, persoana nu a prezentat reacții adverse postvaccinale. Menționăm că, într-o fiolă de vaccin AstraZeneca sunt 10 doze de vaccin. Celelalte 9 persoane care au fost vaccinate din același flacon, nu au prezentat evenimente adverse post-imunizare”, se menționează în comunicat. Bărbatul ar fi lucrat ca și șofer de autobuz școlar.

La o zi după vaccinare, bărbatul a început să se simtă rău și a fost chemată ambulanța.

„La data de 17.03.2021, în jurul orei 22:00 a fost solicitată AMU Hâncești care a constatat că pacientul acuza dureri precordiale cu caracter de constricție, apărute în jurul orelor 16:00, care s-au accentuat spre seară, dispnee pronunțată, transpirații reci și paloare a tegumentelor. Din anamneza colectată de la soția pacientului, acesta se afla la evidența dispanserică cu Hipertensiune arterială, pentru care administra tratament regulat. După examinarea minuțioasă clinică și paraclinică a pacientului, tensiunea arterială cu valorile -160/100 mmHg, a fost stabilit diagnosticul - „sindrom coronarian acut, fără supra denivelare de segment ST.”, fapt pentru care a fost administrat tratament conform protocolului clinic național”.

Bărbatul ar fi făcut un stop cardiorespirator în drum spre spital.

„Pe parcursul transportării către instituția medicală spitalicească, starea generală s-a agravat brusc, cu compromiterea parametrilor indicilor vitali, fapt ce a impus administrarea tratamentului inotrop, care a fost  fără rezultat. În final, s-a instalat stopul cardiorespirator și s-au inițiat măsurile de resuscitare cardiorespiratorie și cerebrală, care au fost fără succes. Centrul de medicină legală Hâncești a constat în urma autopsiei cauza directă a decesului - insuficiență cardiovasculară. Cauza antecedentă, infarct miocardic acut cu maladia principală, boală ischemică a cordului. Cardioscleroză postinfarctică”. 

Cauza decesului este un infarct miocardic acut.

„În urma autopsiei, s-a constat că persoana a decedat de infarct miocardic acut, având cicatricii mai vechi, care denotă faptul că, în trecut persoana a mai suferit un infarct miocardic. După o analiză preliminară, s-a constatat că nu există nicio legătură cauzală dintre administrarea vaccinului și decesul înregistrat”.

Am încercat să cerem explicații de la șeful ANSP privind decizia de a imuniza persoane care nu intră în categoria de vaccinare. Vasile Guștiuc nu răspunde la apelurile noastre. Vom reveni la acest astept imediat ce vom avea un răspuns. 

Decizia finală a EMA: AstraZeneca nu este asociat cu un risc crescut de evenimente tromboembolice 

În contextul stopării campaniilor de vaccinare cu serul AstraZeneca în numeroase state europene, EMA și-a anunțat astăzi poziția finală. Concluzia experților este că vaccinul nu este asociat cu un risc crescut de evenimente tromboembolice. 

„Beneficiile vaccinului AstraZeneca în combaterea amenințării încă răspândite a COVID-19 (care în sine duce la probleme de coagulare și poate fi fatală) continuă să depășească riscul de efecte secundare. Vaccinul nu este asociat cu o creștere a riscului general de formare a cheagurilor de sânge (evenimente tromboembolice) la cei care îl primesc; Nu există dovezi ale unei probleme legate de loturi specifice de vaccin sau de anumite locații de producție. Cu toate acestea, vaccinul poate fi asociat cu cazuri foarte rare de cheaguri de sânge asociate cu trombocitopenie, adică niveluri scăzute de trombocite din sânge, cu sau fără sângerare, inclusiv cazuri rare de cheaguri în vasele care drenează sângele din creier (CVST). Acestea sunt cazuri rare - aproximativ 20 de milioane de persoane din Marea Britanie și AEM au primit vaccinul începând cu 16 martie, iar EMA a analizat doar 7 cazuri de cheaguri de sânge în mai multe vase de sânge (coagulare intravasculară diseminată, DIC) și 18 cazuri de CVST. O legătură cauzală cu vaccinul nu este dovedită, dar este posibilă și merită o analiză suplimentară”.

„În general, numărul evenimentelor tromboembolice raportate după vaccinare, atât în ​​studiile efectuate înainte de acordare a licențelor, cât și în rapoartele după lansarea campaniilor de vaccinare (469 rapoarte, 191 dintre acestea din SEE), a fost mai mic decât cel așteptat în populația generală. Acest lucru permite PRAC să confirme că nu există o creștere a riscului general de formare a cheagurilor de sânge. Cu toate acestea, la pacienții mai tineri rămân unele preocupări, legate în special de aceste cazuri rare”.

Amintim că în Republica Moldova are loc vaccinarea lucrătorilor medicali, aceasta fiind prima etapă din cadrul campaniei de vaccinare împotriva Covid-19. Până astăzi au fost vaccinate 17.578 persoane.