NEXT PANDEMIC: Ce este Hantavirusul și de ce este periculos pentru oameni. Simptomele pot fi confundate cu cele ale SARS-CoV-2
Irina Papuc
24 iunie, 2021, 21:06
Vizualizări: 2193
În aprilie 1993, îngrijorările despre un misterios focar de ciumă au zguduit regiunea americană nativă care se învecinează cu Utah, Colorado, Arizona și New Mexico. După moartea misterioasă a unui cuplu din New Mexico, oficialii statului au încercat să găsească cauza morții lor, reușind în cele din urmă să găsească o legătură de cauzalitate cu mai multe cazuri de infectare din aceeași regiune.
Ulterior s-a descoperit că a apărut o nouă specie de hantavirus, cunoscută sub numele de Sin Nombre Virus (din spaniolă „Fără nume”), care în cele din urmă a luat viața a 13 persoane. Acest focar este acum cunoscut sub numele de „focarul din patru colțuri din 1993” și a ridicat îngrijorarea cu privire la evoluția hantavirusurilor.
Orthohantavirusurile sunt un gen viral ce poate provoca boli la om. Acestea sunt transmise prin inhalarea de aerosoli din excrețiile de rozătoare infectate și provoacă o serie de simptome hemoragice și pneumonice. Specii particulare precum ortohantavirusul Hantaan și ortohantavirusul Dobrava-Belgrad circulă cel mai probabil în regiuni ale lumii de secole, în timp ce speciile de virus Sin Nombre și virusul Anzilor au fost izolate în anii '90. Această distincție între virusurile lumii vechi și cele noi este semnificativă în ceea ce privește morbiditatea și mortalitatea, precum și potențialul lor de a deveni pandemic. Transmiterea hantavirusului de la om la om este foarte rară, dar chiar și așa epidemiile rămân o problemă de sănătate publică, în special din cauza riscului de infecții gospodărești și de răspândire nosocomială, unde transmiterea are loc în spitale și clinici.
BOALA: HANTAVIRUS
Unde circulă? Hantavirusurile pot fi găsite endemic în cea mai mare parte a lumii. Febra hemoragică Hantavirus cu sindrom renal (HFRS) există de mai multe secole, circulând predominant în țările europene și asiatice. Cu toate acestea, în 2006, o specie numită Sangassou a fost izolată la un șoarece de lemn african în Guineea. Alte studii de seroprevalență (care determină câte persoane au anticorpi împotriva unui anumit agent patogen și, prin urmare, este probabil să fi fost expuși) sugerează prezența sa în Coasta de Fildeș și în Republica Democrată Congo, deși nu au fost raportate cazuri. Pe de altă parte, sindromul pulmonar hantavirus (HPS) sau sindromul cardiopulmonar hantavirus (HCPS) este considerat o boală a Lumii Noi, deoarece a fost izolat pentru prima dată în anii '90. De atunci, a devenit endemic în America de Nord și de Sud.
Amenințare pandemică: scăzută. Anual sunt raportate aproximativ 200.000 de cazuri și simptome asemănătoare hantavirusului la nivel mondial. Cu toate acestea, lunga perioadă de incubație combinată cu apariția speciilor din Lumea Nouă care cauzează HPS înseamnă că hantavirusurile devin o preocupare din ce în ce mai mare. În mod similar, epidemiile de transmitere de la persoană la persoană a virusului Anzilor în Argentina și Chile indică faptul că acesta poate evolua pentru a susține transmiterea de la om la om.
Cum se răspândește: Rozătoarele se pot infecta cu virusul, dar nu se îmbolnăvesc. Virusul este cel mai frecvent transmis oamenilor atunci când intră în contact cu aerosoli din saliva, urina sau materiile fecale infectate ale rozătoarelor infectate. De asemenea, în epidemiile mici din 1996, 2006 și 2018, datele epidemiologice au arătat o legătură cauzală de transmitere a virusului de la persoană la persoană.
Mortalitate: Ratele pentru HFRS variază, în general, între 5-15%, comparativ cu HPS, care sunt între 35-50%.
Perioada de incubație: incubarea cu Hantavirus variază între două și patru săptămâni. Această lungă perioadă de incubație poate duce la infectarea mai multor persoane, înainte de a putea fi instituite măsuri preventive pentru a opri răspândirea bolii.
Simptome: inițial simptomele sunt similare cu gripa - febră, dureri și vărsături. HFRS provoacă sângerări interne (hemoragii) care pot duce la disfuncții renale, în timp ce HPS este asociat cu simptome pneumonice, cum ar fi acumularea de lichid în plămâni, care poate duce la șoc cardiovascular.
Diagnostic: Hantavirusurile pot fi detectate folosind reacția în lanț cu transcriptază inversă polimerază (RT-PCR) a țesutului pulmonar, a cheagurilor de sânge și a celulelor sanguine nucleate. Testele imunologice pot identifica, de asemenea, prezența anticorpilor în timpul infecției; acest lucru se face folosind teste imunosorbente legate de enzime (ELISA) sau teste rapide cu bandă de imunoblot (RIBA). Este probabil ca multe cazuri să fie nedetectate, deoarece simptomele pot fi interpretate greșit pentru alte infecții. Într-un caz, o femeie din Colorado a crezut că s-a îmbolnăvit de SARS-CoV-2 după o călătorie în camping, dar a fost pozitivă pentru hantavirus.
Există vaccinuri sau tratamente în curs de cercetare/dezvoltare?
În 1976, un medic sud-coreean numit Ho Wang Lee a fost prima persoană care a izolat virusul Hantaan și a produs un vaccin împotriva HFRS în 1990. Acest vaccin viral întreg inactivat a fost aprobat doar în China și Coreea de Sud din cauza dovezilor limitate pentru eficacitatea acestuia. Nu există vaccin împotriva HPS, cu toate acestea există patru tipuri în dezvoltare: trei în faza 1 a studiilor clinice și unul în faza 2a. Hantavirusul este tratat folosind prevenții simptomatice, cum ar fi ventilația și adesea ribavirina, un medicament antiviral. Există studii limitate care determină eficacitatea ribavirinei, motiv pentru care ratele mortalității sunt atât de mari.
Cum putem evita riscul declanșării unei pandemii?
În mod individual, este important să se evite riscul de expunere prin depozitarea alimentelor în recipiente și menținerea unei case curate. Dacă rozătoarele infestează o casă, este important să implementați un program de control al rozătoarelor și să curățați excrementele pentru a preveni inhalarea aerosolilor. La fel ca toate bolile emergente și reemergente, supravegherea genomică și serologică este importantă în monitorizarea progresiei mutațiilor pentru a preveni răspândirea speciilor de hantavirus mai infecțioase. În zonele susceptibile la virusul Anzilor, sistemele de asistență medicală ar trebui să fie pregătite pentru a implementa strategii de prevenire a transmiterii de la persoană la persoană pentru a proteja pacienții și lucrătorii din domeniul sănătății.
SURSA: GAVI
Tag: Hantavirus next pandemic pandemie
Categoria: Știri Externe
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
29 martie, 2018, 13:43
29 martie, 2019, 09:07
Cele mai citite
Povestea unei moldovence care a plecat în America să câștige ...
04 octombrie, 2023, 17:01
Ce îi deranjează cel mai mult pe moldoveni atunci când caută ...
09 noiembrie, 2023, 11:59
EDITORIAL VIDEO. Mita în spitale: dacă este mulțumire, de ce ...
25 octombrie, 2023, 11:22
S-a stins din viață Constantin Spînu, profesor universitar, ...
16 octombrie, 2023, 11:04
Salariu mare și un loc de muncă aproape de casă. Ce-și mai d ...
13 decembrie, 2023, 16:20
Cele mai actuale
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi4,55 %