Încă o strategie eșuată. După 4 ani de acțiuni de promovare a sănătății, adolescenții sunt mai obezi și fac mai puțin sport. În schimb, femeile știu mai multe despre cancer
Irina Papuc
11 august, 2021, 17:34
Vizualizări: 3370
În 2016, ministra de atunci a Sănătății Ruxanda Glavan punea pe masa Guvernului o strategie de promovare a sănătății. Autoritatea conștientiza că în Republica Moldova la capitolul promovare avem grave lacune, începând cu lipsa de mișcare, alimentație și igienă deficitară, dependență de fumat, alcool și substanțe interzise.
Iar toate acestea duc la decese prevenibile printre oamenii de vârstă medie care pot contribui activ la dezvoltarea economiei. După patru ani de strategie, am evoluat extrem de modest, iar la unele capitole situația chiar s-a agravat.
„Republica Moldova se confruntă cu diferite provocări: odată cu agravarea presiunilor economice şi creşterea costurilor serviciilor de sănătate, sporeşte riscul excluziunii sociale şi deseori, anume cei care au cele mai mari nevoi de asistență medicală sunt cei mai marginalizaţi. În perspectivă, cheia succesului ar putea fi schimbarea mentalităţii factorilor de decizie, prestatorilor de servicii şi membrilor societății, astfel încât serviciile de sănătate să nu mai fie percepute drept simple acţiuni de tratament, ci un mecanism care să plaseze accentul spre promovarea sănătăţii şi a bunăstării. Modul sănătos de viață încă nu a devenit o normă pentru majoritatea populației din Republica Moldova, fapt care determină profilul și evoluţia defavorabilă a determinaţilor majori ai bolilor cronice – fumat, consum excesiv de alcool, inactivitatea fizică, alimentația nesănătoasă, igiena deficitară etc”, constatau autoritățile în urmă cu patru ani.
Până în 2020, Guvernul vrea să-i învețe pe moldoveni să ducă un mod de viață sănătos
În aceeași strategie, responsabilii constatau că 70 la sută din decesele premature ale adulţilor „sunt cauzate de comportamente riscante iniţiate în perioada adolescenţei, deşi promovarea sănătăţii, asigurarea echităţii sociale în sănătate ar trebui să se înceapă încă în perioada timpurie de dezvoltare a copiilor, educația în școală, în familie, societate”.
Ar fi trebuit să fie schimbată și finanțarea activităților de promovare a sănătății, pentru că deși „o serie de activităţi de promovare a sănătăţii sunt sprijinite financiar din fondul de profilaxie a asigurării obligatorii de asistență medicală, însă există deficiențe în planificare şi evaluare a rezultatelor”.
Ca și obiective imediate, Ministerul Sănătății își propunea:
1) creșterea nivelului mediu de cunoştinţe în domeniul promovării sănătății la populaţia adultă cu 30% și la tineri până la 50%;
2) inițierea și extinderea în cel puțin 50% din instituțiile preuniversitare a Rețelei Europene de „Școli care promovează sănătatea”;
3) reducerea prevalenței inactivității fizice cu 5% la populația adultă;
4) elaborarea recomandărilor privind implementarea inițiativelor OMS cu privire la „orașe/comunități sănătoase”, „școli și spitale care promovează sănătatea”;
5) consolidarea capacităților specialiștilor din diferite domenii în promovarea sănătății și accesul îmbunătățit la informații privind promovarea sănătății și profilaxia bolilor;
6) îmbunătățirea programelor de instruire în promovarea sănătăţii la nivel preşcolar, preuniversitar, universitar şi postuniversitar;
7) crearea condițiilor optime pentru promovarea și practicarea activității fizice pentru toți.
Ce avem după 5 ani
În acest an, Ministerul Sănătăți, Muncii și Protecției Sociale a finalizat evaluarea modului de implementare a strategiei. În ceea ce privește recomandările cu privire la școli și comunități sănătoase, la spitale care promovează sănătatea, autoritățile n-au mai spus nimic în evaluarea lor. Nici de condiții optime pentru practicarea activității fizice pentru toți la fel nu se mai menționează nicăieri.
Pandemia, o scuză comodă. Profilaxia și promovarea modului sănătos de viață costă 7 lei în Moldova
Datele post-strategie arată că la capitolul fumat și consum excesiv de alcool am evoluat mai mult decât modest. Dacă în anul 2014, 9% din adolescenți au răspuns că fumează cel puțin o dată pe săptămână, atunci în 2018 acest procent a scăzut la 8. Aceleași date sugerează că a scăzut cu 8% numărul celor care au declarat în studii că beau alcool cel puțin o dată pe săptămână – 24% în 2018 versus 32 % în 2014. Mai puțin de jumătate (46%) dintre adolescenți au răspuns că mănâncă legume, ceea ce este ușor mai bine față de 2014, când 33% includeau fructele în consumul lor zilnic.
Totuși, unele obiective nu numai că n-au fost îndeplinite, din contra – situația s-a agravat în ultimii patru ani. De exemplu, a crescut proporția adolescenților supraponderali. Astfel în 2018 proporția celor supraponderali a crescut până la o treime. În timp ce băieții iau necontrolat în kilograme, printre fete se observă tendințe de subponderare. Se întâmplă din cauză că tot mai puțini tineri fac mișcare. Astfel, dacă 23% dintre adolescenții de 11-17 ani practicau activitatea fizică cel puțin 60 de minute zilnic în anul 2014, atunci proporția acestora în 2018 s-a redus la 14%, fiind cu 50% mai joasă printre fete. Tot în ultimii patru ani s-au redus obiceiurile sănătoase de alimentație. Numai 5 din 10 adolescenți iau micul dejun în timpul săptămânii și doar 7 din 10 – în weekend.
O diferență cu adevărat notabilă este că femeile au început să conștientizeze importanța acțiunilor de prevenire a cancerului de col uterin. Conform Studiului KAP post intervenție privind prevenirea cancerului de col uterin, efectuat în anul 2020, 6 femei din 10 au făcut un test citologic. În 2018, doar 3 femei din 10 au mers să facă un astfel de test. Totodată, 6 din 10 femei au răspuns că știu ce este un test citologic (față de mai puțin de 50% în 2018), iar 7 din 10 femei știu acum că pot face testul gratuit.
Raportul Privind Realizarea PNPS 2016 2020
Conform estimărilor inițiale, costurile totale ale strategiei ar fi trebuit să se încadreze în suma de 183.000.000 de lei sau aproximativ 6,6 milioane de Euro. În cele din urmă, din banii din asigurări s-au alocat puțin peste 50.000.000 de lei, aici fiind incluse și cheltuielile pentru vaccinuri. Deși administrațiile publice locale ar fi trebuit să contribuie la bugetul total, nu este clar care a fost contribuția lor în acești patru ani de implementare a strategiei.Amintim că în 2020 CNAM a cheltuit 7 lei pe cap de locuitor din banii din asigurări pe activități de profilaxie și promovare a sănătății, cu doar 1 leu mai mult decât în 2019 și cu 4 lei mai mult decât în 2018.
Tag: strategie promovarea sanatatii ruxanda glavan
Categoria: Știri Interne
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
Cele mai citite
Ce îi deranjează cel mai mult pe moldoveni atunci când caută ...
09 noiembrie, 2023, 11:59
Salariu mare și un loc de muncă aproape de casă. Ce-și mai d ...
13 decembrie, 2023, 16:20
EDITORIAL VIDEO. Mita în spitale: dacă este mulțumire, de ce ...
25 octombrie, 2023, 11:22
„Au scos-o moartă...Capul copilului ieșea și se ducea înapoi ...
27 decembrie, 2023, 18:32
„Felul în care îmi vorbesc medicii de la Anenii Noi, mă fac ...
22 noiembrie, 2023, 10:22
Cele mai actuale
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi4,44 %