J&J a afirmat în documentele depuse la Comisia pentru bursă şi valori mobiliare (SEC) că a ajuns la un acord de principiu în septembrie, pentru rezolvarea ”aproape în totalitate” a celor aproximativ 9.000 de procese legate de Risperdal.

Compania a ajuns la un acord cu avocaţii implicaţi în procese, inclusiv un proces din Philadelphia, în care un bărbat din Maryland, Nicholas Murray, a obţinut în 2019, din partea unui juriu, daune punitive în valoare de 8 miliarde de dolari, reduse ulterior de un judecător la 6,8 milioane de dolari.

J&J a arătat că în trimestrul al treilea a consemnat cheltuieli juridice în valoare de 800 de milioane de dolari legate de acest acord.

Nu este clar ce procese din SUA au fost incluse în acest acord. Multe dintre procese sunt încă în aşteptare în Pennsylvania, iar compania mai are alte cazuri în California şi Missouri.

Avocaţii reclamanţilor nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii.

Procesele acuză în general J&J că nu a avertizat în privinţa riscului unei stări numite gynecomastia, asociată utilizării Risperdal, medicament pe care compania l-a promovat pentru utilizarea neaprobată, pentru alte scopuri decât cele trecute în prospect, la copii. J&J a negat acuzaţiile.

Administraţia pentru Medicamente şi Alimente din SUA a aprobat Risperdal în 1993 pentru tratarea schizofreniei şi tulburării bipolare la adulţi, şi abia în 2006 medicamentul a fost aprobat pentru tratarea stărilor de iritare nervoasă asociate copiilor cu autism.

Compania a convenit separat, în 2013, să plătească 2,2 miliarde de dolari pentru închiderea unor investigaţii penale şi civile legate de promovarea Risperdal şi a altor două medicamente.

Curtea Supremă a Statelor Unite a respins în luna mai o încercare a Johnson & Johnson de anulare a unui verdict al unui juriu, care a decis plata a 70 de milioane de dolari pentru că nu a avertizat în privinţa riscurilor asociate utilizării Risperdal în alte scopuri decât cele din prospect.

Instanţa a respins în 2019 un apel al Johnson & Johnson împotriva unei decizii a Curţii Superioare din Pennsylvania, care a menţinut un verdict în favoarea unui bărbat din Tennessee căruia i-a fost prescris medicamentul la vârsta de 4 ani, în 2003.