Doar că măsurile sunt aceleași – prea delicate, prea la suprafață și, evident, ne întrebăm ce efect vor avea. Așadar, aproape tras la indigo cu ce am avut până acum, soluția ministerului a fost de a porni o campanie de informare. Se cheamă „Integritate pentru Sănătate”, în colaborare cu Centrul Național Anticorupție și în parteneriat cu Crucea Roșie din Elveția, Compania Națională de Asigurări în Medicină și asociațiile obștești „HOMECARE” și „CASMED”.

În cadrul evenimentului de lansare a campaniei, autoritatea principală din Sănătate a specificat că își dorește să trateze sistemul de sănătate de „boala plăților în plic”, însă nu a remarcat și cum o va face la modul practic. Evenimentul nu s-a deosebit cu nimic de altele, s-au ținut discursuri și toată lumea a părut să fi ajuns la un numitor comun – trebuie să luptăm cu corupția. 

Evenimentul s-a desfășurat la Institutul de Medicină Urgentă, o instituție strategică pentru sistemul de sănătate. În discursul de debut, ministra Sănătății Ala Nemerenco a felicitat medicii prezenți la eveniment că au reușit să iasă „vii și teferi din lupta eroică” care a durat doi ani. Ala Nemerenco a subliniat faptul că plățile în plic, corupția rămân a fi o provocare pentru sistemul de sănătate.

„Toate aceste elemente sunt o boală a sistemului de sănătate și trebuie să recunoaștem că suntem bolnavi. Noi care cunoaștem soluțiile de tratament, trebuie să recunoaștem că sistemul nostru este bolnav și trebuie să avem mândria și respectul față de sine ca să ne autotratăm”.

Rădăcinile corupției în sistemul medical vin încă din timpurile când salariile nu se achitau cu lunile pentru lucrătorii medicali, atunci când „pacienții au încercat să dea o mână de ajutor pentru medici ca să supraviețuiască”, spune ministra.

„Nu suntem în timpuri când am putea să concurăm cu mărimea salariilor cu colegii noștri din alte state dezvoltate, dar nici nu suntem la etapa când să ajungem la mila pacienților. Salariul mediu a unui medic acum în sistem este de 18 mii de lei. Da, știu că avem salarii și mai mici, dar și mai mari. Și salariul meu este mai mic, dar asta nu contează”, a menționat ministra.

Aceasta a specificat că evenimentul lansat astăzi are mai multe etape, fără să le enumere, însă a subliniat faptul că se va lucra împreună cu Centrul Național Anticorupție.

„Aș vrea să evităm modalitatea de a ridica pe sus colegii noștri. Aș prefera să mergem pe o cale cultă, ca să terminăm cu aceste rudimente care ne caracterizează. În această campanie vom avea multe elemente de informare. Pacienții vor fi permanent încurajați să spună despre plățile informale. Ministerul va veni cu mai multe măsuri, de închidere a acestor supape care lucrează automat. Nu vreau să spun că toată lumea condiționează. Vreau să vă îndemn să nu acceptați”.

Iulian Rusu, directorul CNA a subliniat și el problemele cunoscute de corupție din cazurile pe care le instrumentează autoritatea, pe care o conduce.

„Legea noastră e foarte aspră cu incidentele de corupție. Din păcate, în Moldova întâlnim astfel de situații. Doamna ministru s-a referit la plățile neformale, dar mai avem și alte situații. Gestionarea neconformă a fondurilor, reparații necalitative, achiziții trucate, utilizarea neconformă a resurselor, care sunt destinate pentru salarii. Toate sunt cunoscute din cazurile pe care le instrumentăm. Cu regret, trebuie să menționez că de la începutul mandatului deja avem cazuri cu implicarea medicilor care presupun cazuri de corupție”.

Mita în sistemul medical. Ministerul Sănătății promite din nou să lupte cu plățile informale dinsistem. Luna noiembrie - un nou termen pentru schimbare

Rusu a subliniat faptul că actele de corupție duc la acțiuni drastice – anii de pușcărie și amenzi usturătoare.

„Ne dorim ca prin această campanie să evităm astfel de situații. Împreună cu colegii de la prevenire venim cu explicări simple despre ce înseamnă influență necorespunzătoare, ce înseamnă un act de corupție, care ar trebui să fie comportamentul unui specialist în sistemul medical și cum să vă protejați de diverse provocări”.

„Vom reduce cazurile de corupție”

Mihai Ciocanu, directorul Institutului de Medicină Urgentă a menționat faptul că instituția pe care o conduce asigură transparența decizională când vine vorba de banii publici.

„Instituția noastră este instituția de top care asigură 24 din 24 toate serviciile de urgență. Dacă nu există integritatea sistemului medical nu poți dezvolta un sistem durabil de sănătate. Nu poți face o clădire bună pe un fundament derutat. Bugetul alocat anual pentru instituția noastră este de peste 600 de milioane de lei plus peste 500 de milioane de lei sunt proiecte investiționale. În instituția noastră se asigură transparența decizională atunci când este vorba de utilizarea corectă a resurselor financiare. Este greu, dar experiența noastră demonstrează că în ultimii 2 ani de zile salariile în cadrul institutului practic s-au dublat, avem salarii brute pentru asistenții medicali de 14 mii de lei și pentru medici de 23 de mii. Acest lucru va fi continuat”.

Ion Dodon, directorul CNAM a îndemnat medicii să informeze pacienții despre serviciile medicale asigurate de stat la care ei trebuie să aibă acces gratuit.

„Pacientul trebuie să înțeleagă că pentru primele de asigurare care i se rețin cele 9% din salariu se adună sume destul de considerabile. Trebuie să știe că, dacă achită primește ceva înapoi, primește servicii medicale. Noi trebuie să facem tot posibilul ca aceste servicii pacientul să le primească”.

După evenimentul de lansare a urmat instruirea angajaților Institutului de Medicină Urgentă privind măsurile de asigurare a integrității instituționale și profesionale. Astfel de instruiri vor avea loc, la prima etapă, în 17 instituții medicale din țară.

Se pare că, de cel puțin 10 ani, dacă nu mai mult, auzim aceeași promisiune - lupta cu corupția din sistem. S-au făcut comisii, registre de evidență a cadourilor, campanii de informare, ghiduri de integritate, dar la modul practic, nimic nu s-a schimbat. Datele arată că plățile indirecte, adică ceea ce plătește pacientul suplimentar, deși este asigurat, constituie 48% din toate cheltuielile publice pentru sănătate.

Vox despre ghidul integrității medicale: „La noi vin oameni necăjiți care pot să-ți aducă un kilogram de cireșe sau 10 ouă. Pentru noi cadourile de o mie de lei țin de lumea fantasticului”

Deși obligate prin lege să asigure transparența cheltuirii banilor publici și a actelor decizionale, unele instituții medicale din țară nu au nici până astăzi un site al instituției, nu publică contractele încheiate cu CNAM, rapoartele financiare, documentele oficiale și nici CV-urile administrației instituției.

De asemenea, o altă problemă a sistemului medical sunt zecile de dosare penale pornite pe numele cadrelor medicale, care în rare cazuri au o finalitate.

Cel mai răsunător caz de corupție din sistemul medical din ultimii 10 ani a fost dosarul licitațiilor trucate, care a rămas să se prăfuiască pe rafturile instituțiilor de drept, iar cei 12 administratori de instituții medicale și de instituții publice din sănătate, învinuiți în dosar și-au continuat nestingherit activitatea.