Ion Sula, directorul ANSA: „Comerțul stradal a devenit un fenomen periculos pentru sănătate. Sperăm că până la sfârșitul anului amenzile vor crește cu 30%. Avem deja pregătit un proiect de lege“
redactor
23 iunie, 2014, 11:30
Vizualizări: 2578
Comerțul stradal a împânzit străzile Capitalei și orice localitate din țară. Cu tarabe improvizate la marginea străzii, vânzătorii vând brânză, carne, lapte sau smântână în praf și condiții insalubre. Cumpărând produse din locurile neautorizate ne punem sănătatea în pericol spune directorul Agenției Naționale pentru siguranța Alimentelor, care ne-a a vorbit despre siguranța produselor din Republica Moldova, dar și despre drepturile consumatorilor.
Autor: Virginia Dumitraș
Comerțul stradal a împânzit străzile Capitalei și orice localitate din țară. Cu tarabe improvizate la marginea străzii, vânzătorii vând brânză, carne, lapte sau smântână în praf și condiții insalubre. Cumpărând produse din locurile neautorizate ne punem sănătatea în pericol spune directorul Agenției Naționale pentru siguranța Alimentelor, care ne-a a vorbit despre siguranța produselor din Republica Moldova, dar și despre drepturile consumatorilor. Tot el, susține că specialiștii verifică toate produsele care ajung să fie comercializate în locurile autorizate, dar ne atenționează să fim vigilenți mai ales în perioada caldă a anului.
Domnule Sula, ce trebuie să știe oamenii despre Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor?
În primul rând, consumatorul din Republica Moldova trebuie să știe că o astfel de agenție există și că este responsabilă pentru calitatea, inofensivitatea și siguranța produselor pe care noi le consumăm. Mă refer și la produsele importate. Această agenție a fost creată după un principiu de la furcă – la furculiță, care deja funcționează foarte bine în lume, în special în țările Uniunii Europene. Acest principiu presupune că monitorizăm parcursul produselor de origine animală și non animală. De exemplu, dacă ne referim la produsele de origine vegetală le monitorizăm începând de la semințe - sănătatea plantelor, tehnologia de cultivare, unde au fost procesate, depozitate, ambalate, cu ce au fost transportate – până la rețeaua de distribuție. Tot acest proces se numește trasabilitate. Evident, verificăm și calitatea produselor, care se face prin două metode: prin bunele practici pe care le aplică producătorii din Republica Moldova și prin autocontrol - controalele care se fac la laboratoare și prin planul național de măsuri de control.
Sunt și oameni care nu știu de existența acestei Agenții?
Însăși Agenția este o structură nouă, practic avem un an și patru luni de când am apărut. A fost creată în urma fuziunii instituțiilor: Agenţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Produselor de Origine Animală, Inspectoratul General de Supraveghere Fitosanitară şi Control Semințe. Chiar și termenul de siguranță a alimentelor în mediul nostru de zi cu zi nu a mai fost folosit până acum, dar devine tot mai popular. Suntem prezenți practic în fiecare direcție raională/municipală – avem 37 de direcții, la punctele de trecere a frontierei și în terminalele vamale din Moldova.
Și Centrul Național de Sănătate Publică are rolul de a monitoriza și de a lua măsuri în cazul în care sunt nereguli. Cum împărțiți cu ei atribuțiile?
ANSA a fost creată și pentru a evita dublarea controalelor care aveau loc pe parcursul procesului de producere, de monitorizare, control etc. CNSP are responsabilitățile lui și sunt foarte bine delimitate prin lege. Centrul Național de Sănătate Publică răspunde de măsurile de igienă și de personalul care activează în aceste unități. Restul atribuțiilor sunt ale ANSA. În același timp, toate produsele noi care sunt plasate pe piață trebuie neapărat să fie avizate și de Centrul de Sănătate Publică. Este vorba și despre produsele pentru diabetici și produsele pentru sugari. Uneori mai colaborăm pentru a identifica apariția unor focare și pentru a identifica din ce cauză a apărut, pentru că poate fi din cauza procesului de producere, dar și din cauza măsurilor de igienă.
Ce capacitate de monitorizare aveți? Cei peste 1.400 de oameni sunt suficienți pentru a urmări întreg procesul de trasabilitate a produselor animaliere și non-animaliere?
Avem 1.467 de angajați. Trebuie să recunoaștem că nicăieri în lume și în niciun stat din lume, și nici în Republica Moldova o astfel de instituție nu are capacitatea să controleze totul la 100 de procente. Evident că evaluăm riscurile în funcție de perioada anului, de ce produse sunt, de țara de origine, etc. Totodată, partea de monitorizare este foarte bine reflectată prin regulamente. De exemplu, este obligatoriu să verificăm unitățile de import o dată la cinci importuri. În același timp, fiecare lot care intră în țară este supus unor teste de laborator.
Poziția noastră acum este să nu mărim numărul de angajați, dar să implementăm tehnologii moderne, care să înlocuiască o parte dintre angajați. În acest moment sunt suficienți specialiști. După cum spuneam, noi mergem pe sistemul de evaluare a riscurilor. Nu putem controla absolut tot. Dacă știm că la un agent după un control oficial totul este bine, evident că nu mai are rost să-l verificăm. El își face autocontrol.
Laboratoarele sunt dotate corespunzător?
Laboratoarele sunt împărțite pe două segmente: pe sănătatea animală și pe siguranța alimentelor, iar analizele se fac la Centrul Republican de Diagnostic Veterinar. Laboratorul pentru siguranța alimentelor din Republica Moldova este acreditat la nivel internațional, iar laboratorul pentru siguranța animală urmează să fie acreditat. Suntem în proces. Ambele laboratoare sunt dotate cu echipamentul necesar și modernizate așa cum trebuie.
Când ar urma să primiți acreditarea?
Sper că într-un an și jumătate. Acum avem un singur produs de origine vegetală pe care-l exportăm – mierea. Următoarele două produse pe care ar urma să le exportăm sunt ouăle de găină și carnea de pasăre. Pentru a le putea exporta trebuie să fie supuse testelor de laborator. Așadar, până atunci, am găsit și soluții, sper că într-o lună vom face controalele la carne în România, la laboratoarele din Vaslui, Botoșani și Galați. Vom efectua analize la indicatorii salmonela, newcastleși gripa aviară H5.
Care sunt provocările pe care le întâlniți în timp ce efectuați controalele și monitorizați producția?
Cele mai mari provocări sunt în faptul că în structura producătorilor din Republica Moldova sunt producători mici. Ei produc o cantitate mai mică de produse, și nu fiecare dintre ei se conformează legislației. Majoritate o fac pentru consumul propriu, dar dacă au mai multe le plasează pe piață și atunci o responsabilitate destul de mare le revine și lor. În primul rând, odată ce sunt producători trebuie să se înregistreze și să respecte anumite condiții: dacă este vorba de produse vegetale trebuie să aibă registru de utilizare a produselor de uz fitosanitar și a pesticidelor. Dacă produce lapte sau carne trebuie să se înregistreze la medicul de liberă practică, unde să fie monitorizat, să primească vaccinurile și testele necesare pentru ca animalul respectiv să fie sănătos și ca produsul să fie monitorizat. Acum s-au elaborat politici prin care să organizăm producătorii din Moldova în cooperative și sperăm că atunci lucrurile se vor schimba.
Dar ce faceți cu oamenii care vin la piață cu câteva kilograme de brânză, câțiva litri de lapte sau câțiva pești?
Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor este responsabilă de comerțul în locurile autorizate: piețele autorizate, rețelele de magazine, supermarket. Evident, comerțul stradal în Moldova a devenit un fenomen și este o problemă destul de mare care ne afectează și pe noi, dar mai ales consumatorul din Republica Moldova.
Întreprindeți anumite măsuri în privința acestor comercianți?
Săptămâna trecută am avut o întâlnire cu toți directorii de piețe agroalimentare din Chișinău. Am discutat această problemă, am stabilit că timp de două săptămâni vom mai face o ședință cu Agenția Protecției Consumatorului și cu MAI ca să nu mai permitem să aibă loc acest comerț stradal. Totodată, aș veni cu un mesaj clar către consumatori: să nu consume din locurile neautorizate și de acolo de unde nu este sigur dacă produsul a fost verificat. Atât timp cât va există cererea, atât timp va exista și oferta. Îndemnăm oamenii să cumpere din piețele autorizate, pentru că acolo, obligatoriu, produsele se testează. Noi avem laboratoare pe teritoriul piețelor, unde toate produsele trec testarea înainte să ajungă în vânzare. Acolo este deja sigur că produsul nu este ofensiv. Ceea ce este lângă piață este neautorizat.
Avem dreptul să cerem comerciantului un certificat care demonstrează calitatea produsului?
Fiecare cetățean din Republica Moldova are dreptul să ceară de la comerciant certificatul de inofensivitate și de calitate al oricărui produs. Consumatorii trebuie să-și cunoască drepturile. Orice mișcare a unui animal sau produs are un certificat care garantează că, de exemplu, carnea este de calitate. În plus, certificatul ar putea fi bun, dar dacă un comerciant care vinde carne nu are condițiile necesare, un sistem frigorific - produsul ar putea să nu mai fie bun.
Unde sunt cele mai sigure produse: în piețe, marketuri, restaurante?
Riscuri există în toate lanțurile, scopul nostru este să-l diminuăm. Aș veni cu îndemnul de a cumpăra produse din locurile autorizate, unde produsul este plasat în condiții de igienă bună. Noi încercăm să diminuăm aceste riscuri prin controale, prin instruirea comercianților etc.
Totuși am avut mai multe cazuri răsunătoare de toxiinfecție…
Noi reacționăm permanent, la orice reclamație care apare. În ultima perioadă, mergem și controlăm toate produsele comercializate, dar responsabilitatea de a plasa produse neexpirate îi aparține și comerciantului, care ulterior este amendat.
Amenzile sunt suficient de mari încât să descurajeze oamenii să mai vândă produse în locuri neautorizate, care pot prezenta pericol pentru sănătatea cumpărătorilor?
Cu părere de rău Agenția este un agent constatator. Dacă inspectorii depistează anumite neconformități, ei efectuează procese verbale, respectiv cazurile se decid în judecată. Amenzile sunt mici de la 250 la 600 de lei. Am venit cu sugestia de a le majora cu 20-30 la sută astfel încât să creștem responsabilitatea producătorilor. Acum proiectul de lege este la Ministerul Justiției și sperăm că până la sfârșitul anului amenzile vor crește.
Spuneați că verificați și marfa de import. Sunt anumite țări cu cele mai multe nereguli?
Evident că facem și analiza importurilor și practic au fost depistate anumite nereguli în ceea ce ține de produse importate din Turcia. Era vorba de loturi de roșii și de ardei. Era vorba de o insectă, numită Tuta Absoluta (molia tomatelor), periculos pentru Moldova. Totodată, am depistat struguri de masă din America Latină care conțin reziduuri care depășesc limitele maxime admisibile. Am reacționat, am verificat, le-am retras din comerț și le-am distrus.
La ce produse ar trebui să atragem mai multă atenție atunci când le cumpărăm?
Acum suntem în perioada verii, când avem temperaturi ridicate și practic orice produs este supus unui risc de a se altera. În special produsele lactate, ouăle, carnea. Acum vor apărea pepenii verzi, care vor fi din import și care sunt sensibili la conținutul de nitrați. Trebuie să fim atenți la fructe și la legume.
Avem produse modificate genetic?
Potrivit legislației, noi nu producem și nici nu importăm produse modificate genetic. Se importă produse cu o parte din conținut modificat genetic. Legea spune că nu se permite ca mai mult de un procent să fie cu produs modificat genetic. Bunăoară, avem furaje care conțin în componența lor soia modificată genetic.
Din punctul dumneavoastră de vedere, ce impact va avea asupra consumatorului de rând semnarea Acordului de Asociere și respectiv al celui le Liber Schimb?
Acordul care va fi semnat pe 27 iunie va intra în vigoare pe 1 octombrie. Acesta va avea avantaje atât pentru consumatori, cât și pentru producători. În primul rând vom avea deschiderea la o piață de 500.000 de consumatori, iar consumatorii moldoveni vor avea acces la produse de o mai mare diversificare, de o calitate mult mai bună. Evident că odată ce avem această deschidere din parte UE, trebuie să ne conformăm și la unele standarde. De aceea, se depune efort în privința modernizării atât a produselor de origine animală, cât și vegetală ca să le putem exporta. Noi deja exportăm: vinuri, prune, nuci, castraveți, varză, struguri. Carnea de porc și cea de vită n-o să le putem exporta nici peste cinci ani pentru că mai avem de lucrat la partea de igienă, trebuie să diminuăm și cantitatea vaccinărilor etc. Totodată, trebuie să creștem și capacitatea de producere, pentru că la unele produse nu avem capacitatea să asigurăm consumul intern.
Prin luna mai spuneați că la sfârșitul acestui an la patru puncte de frontieră vor fi construite laboratoare performante…
Construim patru puncte de inspecție la frontieră. Este vorba de infrastructuri moderne, unde toate produsele care vor fi importate în Moldova vor fi verificate acolo. În acest caz vom aprecia direct la frontieră dacă produsele pot sau nu intra în țara noastră. Sper că până la finalul acestui an le vom instala pe toate patru.
Deși, după cum spuneați, instituția este relativ nouă, deja doi șefi şi un inspector ai Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor au fost reținuți de către ofițerii CNA şi procurorii anticorupție într-un dosar de corupere. Cum verificați incoruptibilitatea angajaților?
Acest caz a știrbit din imaginea noastră, dar este și o măsură de curățire a angajaților corupți. Am întreprins și ceva măsuri, acum va fi deschisă și o linie verde prin care să putem primi semnale în caz că cineva cere mită sau că le creează probleme agenților economici. Foarte utilă va fi implementarea tehnologiilor informaționale când vom evita contactul inspectorului cu agentul economic. Totodată, în sistemul electronic va fi foarte bine înregistrat la ce oră va fi depus un anumit act, la ce oră a fost eliberat etc. Linia verde ar putea fi lansată în cel mult o săptămână.
Dar salariile acestor funcționari sunt motivante, așa încât inspectorii Agenției să nu fie tentați să ia mită?
Angajații au salarii între 2.500 și 6.000 de lei. Sper ca în perioada următoare, împreună cu autoritățile să găsim soluții să le majorăm.
Domnule Sula, vă mulțumim pentru acest interviu
Categoria: Interviuri
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
19 aprilie, 2018, 15:55
19 aprilie, 2017, 15:27
Cele mai citite
Ce îi deranjează cel mai mult pe moldoveni atunci când caută ...
09 noiembrie, 2023, 11:59
Salariu mare și un loc de muncă aproape de casă. Ce-și mai d ...
13 decembrie, 2023, 16:20
EDITORIAL VIDEO. Mita în spitale: dacă este mulțumire, de ce ...
25 octombrie, 2023, 11:22
„Au scos-o moartă...Capul copilului ieșea și se ducea înapoi ...
27 decembrie, 2023, 18:32
„Felul în care îmi vorbesc medicii de la Anenii Noi, mă fac ...
22 noiembrie, 2023, 10:22
Cele mai actuale
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi4,44 %