Cornel Țurcan, un altfel de doctor: „M-am gândit că oamenii de la țară tot au dreptul la medicină, care să nu fie mai rea decât cea de la oraș”
redactor
21 august, 2015, 10:33
Vizualizări: 8368
Un doctor la țară e ca aerul. Un doctor pe care să-l respecte tot satul e ca o mană cerească. Valoarea lui e însutită, atunci când pentru pacienți medicul devine egal cu preotul. Și chiar dacă puțini, astfel de specialiști există, iar oamenii se țin de el cu dinții.
Autor: Elena Cioina
Un doctor la țară e ca aerul. Un doctor pe care să-l respecte tot satul e ca o mană cerească. Valoarea lui e însutită, atunci când pentru pacienți medicul devine egal cu preotul. Și chiar dacă puțini, astfel de specialiști există, iar oamenii se țin de el cu dinții. Ei știu că altul în loc le va fi greu să găsească, să-l convingă să rămână în sat pentru totdeauna, să-i îndrăgească, iar ei să-i asculte sfaturile. Pe Cornel Țurcan l-am găsit la Jora de Mijloc, în raionul Orhei. E un sat pe malul Nistrului, departe de forfota orașelor. Acum un an s-a angajat medic de familie în comună și are grijă de pacienții din patru sate megieșe. A venit după ce a terminat rezidențiatul, iar pentru că „țara” îi este mai mult pe plac decât orașul, a hotărât să rămână aici. Ar vrea pentru totdeauna, dar depinde…cum se vor așeza treburile. Îi lipsește în primul rând locuința și e nevoit să stea cu chirie. Cum e să fii, în Moldova, medic de familie la țară. Ce te învață satul și la ce reguli te obligă, unde trăiește un doctor abia ieșit de pe băncile Universității și cum se descurcă. Am încercat să-l descoasem pe interlocutorul nostru în acest interviu.
Domnule Țurcan, este o surpriză că un doctor tânăr, care a terminat rezidențiatul a venit să muncească la țară. Este cumva o excepție de la regulă. Majoritatea doctorilor tineri tind să meargă să muncească în oraș, mai ales în Capitală. Cum ați ajuns la Jora de Mijloc?
De mic copil îmi plac locurile pitorești, unde sunt păduri, iazuri, aer curat, decât unde e mult transport. M-am gândit că oamenii de la țară tot au dreptul la medicină care să nu fie mai rea decât cea de la oraș.
Ați venit imediat ce ați terminat rezidențiatul sau totuși ați încercat să vă aranjați la oraș?
Da, imediat după rezidențiat când am fost repartizați, am venit aici.
De ce la Jora de Mijloc?
Este Nistru, îmi place foarte mult apa. După zodie sunt pește și probabil că este o tangență. Mai sunt Lopatna, dacă știți, Țipova, Saharna, nu știu, mă simt bine. Îmi ascult sufletul, inima, mă simt ca peștele în apă.
Și Dvs sunteți medic la patru sate?
Mai mult mă aflu la Jora de Mijloc, la Oficiul Medicului de Familie, dar la Jora de Sus și Lopatna merg odată pe săptămână.
Câți locuitori sunt în aceste patru sate?
Patru mii de locuitori.
La un medic de familie ar trebui să-i revină cam 2.500…
Știți nu se respectă. Ne acomodăm după situație.
Cum vă descurcați în această situație?
Eu nu simt că nu am susținere. Sunt asistentele medicale, suntem împreună, suntem o echipă.
Ați fost repartizat aici sau dvs ați vrut să veniți la Jora de Mijloc?
Sincer să vă spun, am hotărât singur să vin aici. Când eram anul întâi la rezidențiat, am învățat două-trei luni și am hotărât să combin practica cu teoria. Pentru că eu sunt de la Ivancea, am vurt să lucrez mai aproape de casă. Am vrut la Orheiul Vechi, fiindcă tot e frumos. Acolo nu s-a primit și am lucrat într-un sat din apropiere, Brănești, la Furceni. După aceasta am hotărât că poate e mai bine la Chișinău, pentru că vorbeam cu colegii și ei spuneau că e bine, schimb de experiență și din curiozitate m-am angajat la AMT Ciocana, la Centrul Medicilor de Familie nr.8 și am activat acolo aproape jumătate de an până am terminat rezidențiatul. Pacienții erau mulțumiți, dar erau probleme financiare.
Dar apropo, de ce ați renunțat să lucrați la Chișinău?
Din cauza stării financiare. Adică dacă eu am venit aici, înseamnă că nu-mi ajungeau.
Asta înseamnă o mie, două, trei?
Cam așa.
Practic nu vă permiteați să plătiți măcar chiria?
Nu, nu este direct proporțional. Asta a fost un imbold, un catalizator pentru a veni aici. Totuși la sat este grădină, mâncăm ce am sădit. Când mergi la piață cine știe ce mâncăm – nitrați, nitriți, conservanți, nici nu știi ce mănânci și îți rămâne să spui o rugăciune „Doamne, poate după mâncarea asta n-o să mor”. Nu vreau să exagerez, dar în grădină ai pus roșii, castraveți, cartofi și toate le ai lângă casă.
Dar v-ați hotărât definitiv să rămâneți doctor la țară?
Cred că da, doar că este o problemă cu locuința. Dacă nu găsesc locuință voi căuta toată regiunea. Nepotul meu știți cum îmi spune? Doctorul țării, pentru că am lucrat și la Furceni, la Brăneși, la Orheiul Vechi am consultat copii, aici patru sate, uneori vin și de la Vâșcăuți, chiar dacă nu e la noi, dar vin la mine.
Să înțeleg că principalul impediment care v-ar determina să plecați din acest sat este lipsa locuinței?
Da.
Acum unde stați?
Închiriez la o doamnă. Condițiile sunt foarte bune. E separat. Sunt două gospodării într-o ogradă, este baie, este tot, dar nu pot trăi acolo toată viața.
Și primăria ce spune?
Nu-s bani, n-au fost alocați, mai răbdăm. Mai întâi a fost așa, să vedem ce prezinți, ce spun oamenii și pe urmă vedem. Da oamenii spun că-s mulțumiți.
Dacă e să vorbiți din perspectiva unui doctor de la țară, cu ce probleme vă mai confruntați în afară de locuință?
Știți medicina nu este o știință fixă, 2+2 e patru. Medicina e relativă. E nevoie mereu să te consulți cu cineva. Să vreau, de exemplu, să vină un medic să vedem o problemă, nu am cu cine mă consulta. În patru sate doar eu sunt medic, și-s tânăr, și poate experiență nu am atâta. Uneori asistentele medicale cunosc, dar la un nivel corespunzător unei asistente medicale. Uneori sunt însă probleme care au nevoie de o analiză mai profundă. Și uneori sunt nevoit să recurg la consultații prin telefon, dar asta deja nu e o consultație. Dacă unii spun că medicina de familie e ceva ușor, nu este adevărat. În alte țări medicina de familie are autoritate foarte mare, pentru că abordează omul ca un tot întreg. La sat te poți manifesta, faci și o cardiogramă, și o sutură se aplică, diverse intervenții chiar și microchirurgicale, un panarici, un furuncul, dar la oraș, țin minte când lucram la Ciocana, eram restrânși, acolo stai numai în cabinet cu documentația, îndreptări, scris în cartelă, mai mult nimic. Cardiogramă nu facem, injecții nu facem.
Să vorbim despre oameni. Cei de la țară cum sunt?
Oamenii de la țară au grijă mai mult de spirit și suflet, au această moralitate, empatie, compasiune sunt niște calități aparte. Ei nu au grijă de trup, de corpul fizic. Au totuși credință, în fiecare duminică bisericile sunt pline. Poate și la oraș, nu spun, dar vă spun cum e aici.
Medicul de familie trebuie să fie și psiholog la țară?
Evident. Mai ales că eu citesc filozofie, psihologie și încerc să înțeleg din ce cauză omul se îmbolnăvește. Și am ajuns la concluzia că totuși e de la emoții. Adică trebuie de tratat mintea, rațiunea, apoi corpul. Dacă tratăm mai întâi corpul, atunci înseamnă că nu am elucidat cauza.
Care este regimul de muncă al doctorului Țurcan la Jora de Mijloc?
Aici practic nu este regim. E ca la mănăstire. La o bucată de noapte cineva te sună, trebuie să-I acorzi primul ajutor. Seara vin acasă, cineva vine cu copilul, e difuz regimul.
Nu lucrați de la oră până la oră?
Oficial, da. Dacă e să luăm după programul de lucru, trebuie să lucrez de la 8 până la 6,7 seara.
Acum nu am văzut mulți pacienți, poate noi am venit mai târziu, dar în general, câți stau la coadă?
Undeva 25-30. Pur și simplu acum sunt pe deal. Știți că suntem țară agrară, mai ales că e sat, toți sunt la lucru.
Și atunci în ce zi vin sătenii la medic?
De Sărbători. Iată cum a fost marți sărbătoare mare, dar în alte zile nu pot. Este după principiul dominației, mai bine să se ducă la lucru, decât să vină la medic.
Cumva vă fac ei programul…
Da. Iată față de oraș oamenii vin la doctor, pentru că nu au ce face. „Ia să mă duc eu la doctor că e tânăr, are răbdare, puteri ca să mă asculte, dar la sat nu e așa. La sat vin în stare acută. Pe de o parte asta e rău, pentru că medicina de familie se bazează pe profilaxie. E mai ieftin să previi, e mai ieftin să pui vaccin decât să tratezi o boală din cauză că nu ai administrat vaccinul, chiar și financiar e mai ieftin și consecințele sunt mai mici.
Este complicat să-i înveți pe oameni să aibă grijă de sănătatea lor?
Vedeți, eu mi-am făcut pentru mine așa o concluzie – oamenii se împart minimum în 2 categorii. De fapt, ei se împart în patru, dar eu mă opresc la două. Sunt materialiști care nu cred în Religie, Dumnezeu, în profilaxie, mod sănătos de viață.Ei cred așa – eu trăiesc o viață, 80-100 de ani, am să fumez, am să servesc, am să mă duc și la fete dacă trebuie, voi mânca ce-mi dorește inima. Trăiește cu ziua de astăzi, dar sunt și oameni care cred în reincarnare și care cred că așa cum te vei comporta astăzi, așa va fi ziua de mâine. Și cu oamenii aceștia care sunt mai cu spirit, mai cu duh, mai cu suflet viu, ei sunt mai complezanți, e mai ușor cu ei de vorbit și ei mă ascultă.
Mulți rezidenți refuză să vină să muncească la țară. Care este motivul din punctul dvs de vedere?
Aici nu poți să te duci la o discotecă, la o pizzerie și ei cad așa într-o depresie. Și medicii rezidenți vor condiții super, vor să fie ca la oraș, dar aici nu sunt așa posibilități.
Ce este în oraș într-un Centru al Medicilor de Familie și nu este la țară? Dvs considerați că sunteți suficient de dotați, aveți tot ce vă trebuie sau totuși ați mai avea nevoie de ceva?
Este foarte bine. Chiar le mulțumesc celor care au contribuit la reparație. Nu întâlnesc nicio problemă. Sistemul de încălzire e foarte bun. Eu sunt friguros. Mă bucur că e cald, e vopsit, ferestrele sunt noi, schimbate, avem farmacie, este laborator aici pe loc. Odată pe săptămână facem analize la oamenii din cele patru sate. Este punct farmaceutic, ne străduim să avem pastile, în funcție de simptome, în caz de febră, dureri acute, hemoragii, adică avem cât de puțin, dar toate medicamentele, antibiotice, injectabile, pastile. Doar trebuie să lucrezi.
Care este salariul unui doctor de la țară, tânăr?
Iarăși ne întoarcem, este individual. Dacă oamenilor le place să se odihnească la Maiami, pe Maldive, evident că nu prea ajunge. Dar așa, în medie, foarte bine. Dar dacă să mai am vreo doi-trei copii, eu n-am niciunul, o soție care are nevoie de îngrijire, coafură, rochițe, cred că n-o să-mi ajungă.
Dvs personal ce salariu ridicați lunar?
Patru- cinci mii de lei. Variază. Avem indicatori, premii și dacă să luăm toată această sumă iese binișor.
Am înţeles că aveți pacienţi care vin la Dvs ca la preot…
Au fost câţiva pacienţi care așa au spus. Am rămas puţin șocat. Prima data am auzit. Eu mă comport nu ca să obțin ceva. Eu mă comport corespunzător calităților pe care le posed, cum m-au educat părinții, universitatea, grădinița, școala, împrejurările în care m-am aflat și iată am ieșit un astfel de produs. Unii vin, pentru că într-adevăr au o problemă, nu știu cum să o rezolve și eu mă strădui să-I ajut. Poate ei simt că le ajută.
Ce-I tratează mai mult pe oameni pastilele sau totuşi discuția cu doctorul?
Eu sunt persoană mai mult religioasă, nu mă implic în politică și partide, eu cred în Dumnezeu și forţele supreme. Probabil căldura sufletească, spiritul tratează. Eu mă strădui ca pastila asta s-o acompaniez cu ceva…Îi dau un simplu calciu și-I spun „luați această pastilă, numaidecât o să vă ajute, dar țineți minte că trebuie să respectați regimul alimentar, regimul zilei, să nu faceți abuz de alcool, dvs trebuie să vă ascultați sufletul și inima”. Cred că dacă noi vom avea grijă de minte, de suflet, de rațiune, atunci și corpul nostru fizic se va supune forțelor care domină.
Domnule doctor, vă mulțumim pentru interviu.
Categoria: Interviuri
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
19 martie, 2018, 15:25
19 martie, 2021, 11:21
19 martie, 2020, 17:27
19 martie, 2018, 10:50
Cele mai citite
Povestea unei moldovence care a plecat în America să câștige ...
04 octombrie, 2023, 17:01
Ce îi deranjează cel mai mult pe moldoveni atunci când caută ...
09 noiembrie, 2023, 11:59
EDITORIAL VIDEO. Mita în spitale: dacă este mulțumire, de ce ...
25 octombrie, 2023, 11:22
S-a stins din viață Constantin Spînu, profesor universitar, ...
16 octombrie, 2023, 11:04
Salariu mare și un loc de muncă aproape de casă. Ce-și mai d ...
13 decembrie, 2023, 16:20
Cele mai actuale
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi4,65 %