„Și măturătorii câștigă mai bine”. Cum se descurcă medicii din sănătate publică cu un salariu lunar de 47 de euro
redactor
25 august, 2017, 18:29
Vizualizări: 6486
Au cheltuit bani pentru cărți, îmbrăcăminte, mâncare, transport, chirie și multe altele ca să fie răsplătiți după 8 ani de studii cu un salariu de 1.000 de lei. Acesta este salariul de începător în Moldova pentru tinerii specialiști care activează în domeniul sănătății publice. Aceștia sunt nevoiți să lucreze suplimentar ca să poată supraviețui în Moldova cu o leafă atât de mizeră, încât este de cinci ori mai mică decât salariul mediu pe economie.
Autor: Parascovia Rogate
Au cheltuit bani pentru cărți, îmbrăcăminte, mâncare, transport, chirie și multe altele ca să fie răsplătiți după 8 ani de studii cu un salariu de 1.000 de lei. Acesta este salariul de începător în Moldova pentru tinerii specialiști care activează în domeniul sănătății publice. Aceștia sunt nevoiți să lucreze suplimentar ca să poată supraviețui în Moldova cu o leafă atât de mizeră, încât este de cinci ori mai mică decât salariul mediu pe economie.
Dumitru Cheptea a absolvit în acest an facultatea Sănătate Publică și a fost angajat ca medic igienist la Centrul Național de Sănătate Publică (CNSP). Salariul brut al acestuia este de 1.352 de lei, ne povestește tânărul specialist. După impozitare, suma netă este de 1.000 de lei.
„Când vezi că ai salariu de trei ori mai mic decât un măturător de stradă și ai în spate 20 de ani de studii nu știi cum să reacționezi. Ministerul Sănătății ne pune în situația de a alege. Coșul minim de consum e 2.300 de lei, după cum a spus premierul Filip, dar noi primim de două ori mai puțin. Respectiv, ai două opțiuni - ori furi, ori iei mită. Noi suntem nevoiți să ne angajăm seara ca paznici, ca bucătari, chelneri, doar ca să ne putem întreține”, povestește Dumitru. Tânărul spune că și-a dorit să activeze doar ca specialist în sănătate publică, deoarece asta e ceea ce a învățat să facă, însă este impus de situație să lucreze suplimentar.
„Un medic bun trebuie să se instruiască, să citească, dar în acest mod noi nu avem timp pentru asta. Nu mai simți nicio dragoste față de țară. Cu acest salariu eu nu-mi pot achita nici chiria lunară, care ajunge la 1.200 de lei. Eu am un avantaj, deoarece mai sunt și asistent universitar la Catedră și seara mai lucrez și ca bucătar la un local de alimentație publică din Capitală. Colegii mei au și copii, iar pentru ei situația e absolut critică”.
Polina activează de un an ca medic igienist la Centrul de Sănătate Publică din Municipiul Chișinău. Salariul brut al acesteia este aproape 1.800 de lei. Cu toate că este mic, specialista nu are altă soluție.
„Eu am un copil de cinci ani. Nu-mi ajunge decât pentru câteva zile, îl cheltui pentru necesitățile copilului. Bine că este soțul, care ne susține. Aș vrea să avem salariu măcar de 4.000 de lei”, mărturisește Polina.
Mai mult, tinerii specialiști spun că nici nu s-au așteptat la un salariu atât de mic și mare le-a fost mirarea când au făcut cunoștință cu contractele de muncă.
„Am fost repartizată la Centrul de Sănătate Publică din Călărași. Am născut recent și respectiv sunt în concediu de maternitate, dar după ce am văzut contractul am decis să facem publică situația, deoarece lumea nu ne crede că un medic poate avea un astfel de salariu după 8 ani de studii”, a precizat și Corina Corițchi, medic epidemiolog.
„Din 4 septembrie trebuie să-mi încep activitatea la CNSP. Nu am văzut contractul, dar după opt ani de studii nu ne-am așteptat să fim atât de prost remunerați”, a declarat și Lilia Grier, medic igienist.
Chiar și de-ar acumula ani de carieră în spate, leafa ar rămâne una mizeră. Un specialist cu stagiu în Sănătate Publică ridică acum un salariu de aproximativ 3.500 de lei.
„Ministerul Sănătății dă în judecată tinerii care nu lucrează după repartizare. Eu cred că în contractul de rezidențiat pe care studenții îl semnează ar trebui stipulată încă o cerință – în cazul în care tinerilor nu li se oferă salarii decente, atunci aceștia au tot dreptul să nu activeze acolo. Autoritățile trebuie să-i motiveze pe tineri, ca să poată refuza repartizarea. Această problemă este una veche”, ne explică Vasile Sofronie, șeful de studii de rezidențiat al Catedrei Epidemiologie din cadrul Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”.
„Medicina preventivă este cea mai de valoare pentru societate, dar autoritățile își aduc aminte de acești specialiști doar când apare ceva urgent. Chiar și medicii cu un stagiu mai mare au aproximativ 3.500 de lei salariu. Ei se dezamăgesc și nu mai sunt motivați să lucreze după toate rigorile. Cum sunt remunerați așa și lucrează. Cred că și aici se ia mită, deoarece să trăiești cu un astfel de salariu nu poți. Atâtea intoxicații și erupții au loc și multe dintre ele pot fi prevenite, dar iată că acești doctori nu sunt motivați să lucreze până la capăt”, mai precizează acesta.
Sistemul de Supraveghere de Stat al Sănătății Publice se confruntă de mai mulți ani cu o subfinanțare critică. Banii sunt alocați din bugetul de stat, iar tendința este mai mult de scădere, decât de creștere a cheltuielilor. În acest an în Legea bugetului de stat au fost prevăzute 191 milioane de lei pentru Sănătatea Publică. Reforma Serviciului, care este așteptată deja de mai mulți ani, ar fi trebuit să rezolve și problema salariilor. Recent, Curtea de Conturi a atenționat Centrul Național de Sănătate Publică că a alocat lucrătorilor săi sporuri salariale de peste 100 de procente, încălcând legislația astfel. Directorul CNSP a explicat atunci că salariile angajaților săi sunt atât de mici, încât doar cumulând funcții și adunând sporuri și stimulente îi mai poate ține în sistem. Chiar și așa în ultimii doi ani din instituție au plecat 70 de angajați.
Potrivit Biroului Național de Statistică, în trimestrul II al anului 2017, câștigul salarial mediu lunar nominal brut a fost de aproximativ 5.600 lei.
█ Articole relaționate:
Sistemul medical din Moldova îmbătrânește. Trei din zece medici sunt pensionari
Categoria: Știri Interne
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
25 aprilie, 2018, 12:28
Cele mai citite
Ce îi deranjează cel mai mult pe moldoveni atunci când caută ...
09 noiembrie, 2023, 11:59
Salariu mare și un loc de muncă aproape de casă. Ce-și mai d ...
13 decembrie, 2023, 16:20
EDITORIAL VIDEO. Mita în spitale: dacă este mulțumire, de ce ...
25 octombrie, 2023, 11:22
„Au scos-o moartă...Capul copilului ieșea și se ducea înapoi ...
27 decembrie, 2023, 18:32
„Felul în care îmi vorbesc medicii de la Anenii Noi, mă fac ...
22 noiembrie, 2023, 10:22
Cele mai actuale
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi4,42 %