Cine și cum le va apăra drepturile medicilor din Moldova și ce putem învăța de la Colegiul românesc al medicilor
Silvia Rotaru
24 februarie, 2018, 22:21
Vizualizări: 6013
Astăzi, la Chișinău a venit președintele Colegiului Medicilor din România și un consilier prezidențial care au participat la un seminar cu rolul de a împărtăși experiența României privind crearea Colegiului Medicilor în Republica Moldova. Nici Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, nici Asociația lucrătorilor medicali și farmaciștilor nu au anunțat public evenimentul.
Astfel, oaspeții din România ar fi venit
la invitația Luminiței Suveică, președinta Asociației lucrătorilor medicali și
farmaciștilor, „pentru a împărtăși din experiența lor în formarea acestui
organism care le apără drepturile și interesele”. A fost, dacă putem să-l numim
așa, un seminar de conlucrare și implicare a comunității medicale din România
și Republica Moldova au fost prezenți mai mulți medici, secretari de stat și
deputați.
În deschiderea seminarului rectorul USMF, Ion Ababii și-a exprimat îngrijorarea privind exodul medicilor din sistem peste Prut, dar nu numai. Ababii a specificat că numai anul trecut 800 de studenții ai universității de diferite specialități și-au retras documentele pentru a-și continua studiile peste hotare, ceea ce este alarmant, spune acesta.
Medicii pleacă cu sutele...
„Ne-am pomenit într-o situație critică
astăzi, suntem toți îngrijorați de ceea ce se face în sistemul de sănătate,
îndeosebi atitudinea societății față de medici și a medicilor față de
societate. Exodul medicilor, dar și studenților este o mare îngrijorare. Pentru
medicii de aici România a devenit un punct de atracție, spre care ei se
orientează. Anul trecut 800 de persoane și-au luat documentele pentru a absolvi
peste hotare. Localitățile rurale sunt fără medici și asistente medicale. Ar
trebui să ne unim eforturile pentru a opri acest exod, trebuie să reglementăm
relația dintre medici, cu societatea și cu mass-media”.
Secretarul de stat Rodica Scutelnic a
ținut să precizeze că Guvernul Republicii Moldova încearcă să facă tot posibilul
pentru crearea condițiile necesare pentru desfășurarea activității medicilor,
dar eforturile depuse sunt încă ineficiente.
„Un sistem de sănătate este un sistem pentru pacient, dar satisfacția
acestora este adusă de lucrătorii medicali, de aceea trebuie să balansăm între
crearea condițiilor pentru medici care va contribui la satisfacerea
pacientului. Este oportună unirea eforturilor și salutăm crearea unei platforme
care va îmbunătăți condițiile de activitate a sistemului de sănătate, și
desigur, va crește satisfacția pacienților și va îmbunătăți sănătatea
acestora”.
Președintele Colegiului Medicilor din
România, care și-a început activitatea în anul 1996, Gheorghe Borcean susține
că și România, din păcate se confruntă cu problema exodului de personal
medical. Din anul 2007 până în prezent aproximativ 15 mii de medici au plecat
spre țările Uniunii Europene. Acesta susține că își dorește să își
împărtășească din experiența de activitate a Colegiului Medicilor din România.
„Tot ce am învățat noi de la cei din
Europa, de la germani, mai bine zis, vor învăța ei de la noi. Vor învăța să-și
facă un statut și un cod deontologic care să stabilească niște reguli de
comportament etic și reguli de organizare în interiorul profesiei prin statut”.
Diana Păun, consilier prezidențial a
menționat că problema resurselor umane din sănătate este una globală și din
păcate exodul medicilor și al asistentelor medicale este una din principalele
provocări și pentru România și pentru întreaga Europă.
„Din păcate România pregătește cei mai
mulți medici având cei mai puțini medici la o mie de locuitori. Avem 300 de
localități fără medici de familie în țară, cea mai mare problemă este în ATI”,
spune Diana Păun.
Aceasta a ținut să precizeze cauzele
pentru care o bună parte dintre medici aleg să părăsească sistemul medical din
România. Printre ele se enumeră – insecuritatea socială și perspectivele asupra
unui loc de muncă stabil, atracția față de un salariu mai bun, oportunitatea de
dezvoltare personală, dar și condiții mai bune de lucru.
Acum, conform statisticilor Colegiului
Medicilor din România, din cei 52 de mii de medici care fac parte din acest
colegiu, 758 de medici sunt moldoveni și dețin statutul de liberă practică. Din
aceștia, cei mai mulți sunt stabiliți în București și Iași, iar ca specialități
cei mai mulți sunt medicii de familie și ginecologi.
Consilierul a susținut importanța creării
unui organ care să reprezinte interesele acestei bresle. „Colegiul are un
registru unic al medicilor, specialităților acestora, există o evidență clară a
migrărilor, a încălcărilor din domeniu, date foarte necesare pentru a ști să
faci politici sanitare. Atât noi cât și dumneavoastră trebuie să avem o
planificare coerentă a resurselor umane din sănătate tocmai pentru a răspunde
nevoilor reale ale populației. Populația îmbătrânește, nevoile de sănătate se
modifică. Natalitatea scade. Trebuie să ne orientăm paleta de servicii pe acele
probleme care constituie într-adevăr probleme de sănătate publică. Să găsim
soluții pentru fidelizarea personalului medical de a rămâne în țară”.
Mecanismele fără reglementări sunt inutile
Profesia de medic trebuie să fie
reglementată, deținerea unei diplome de studii este o condiție sine- qua-non,
dar nu este suficientă a specificat Livica Fatu, reprezentant Societatea Civilă
de Avocați din România. „A vorbi de valori fără a avea mecanisme care să le
reglementeze este inutil, ei tocmai asta îi revine Colegiului Medicilor. Rolul
lui este de a ține evidența medicilor, de a face niște reglementări în ceea ce
privește conduita medicală, de a face o promovare a valorilor profesiei de
medic și de a le apăra. El spune dacă medicul a greșit sau nu a greșit din
punctul de vedere al normelor profesiei”.
Specialistul a vorbit și de Legea Malpraxisului,
care este un instrument foarte important în stabilirea normelor acestei
profesii. „Ea acoperă mai mult partea civilă, adică prejudiciul pe care medicul
va trebui să-l acopere în cazul în care se stabilește că există malpraxis, a
spus Livica Fatu”.
În România pe lângă Colegiul Național al
Medicilor, fiecare județ are un colegiu al medicilor. Colegiul este cel care aprobă
licența medicilor de a profesa, medicul devenind dependent de Colegiu. Făcând
parte din Colegiu fiecare medic achită o cotizație lună de lună, cotizație care
se stabilesc în funcție de veniturile acestuia și proiectele pe care le are de
realizat.
„Aceste acțiuni care se petrec în interiorul breslei ar trebui analizate tot de cei din breaslă, este o măsură de autocurățire, de monitorizare care ar trebui să fie, pentru că nu există pădure fără uscături. Este o structură care ar proteja lucrătorii medicali de toate atacurile venite din exterior. Acest colegiu este în proces de travaliu deja de vreo 10 ani, se vorbește despre necesitatea unui colegiu al medicilor de ani de zile. A fost chiar și o lege care nu a fost dusă până la capăt, erau niște momente tehnice, din cauza asta a fost declarată neconstituțională, ca până la urmă să se lase baltă”, susține Rodica Gramma, specialist în bioetică.
„Un tot întreg”...
„Este
nevoie în Moldova de un Colegiul al Medicilor, deoarece se vede tot mai mult o dispersare,
fiecare lucrează în sfera sa. Instituțiile publice sunt aparte, cele private în
altă parte, farmaciștii iarăși... Nu văd un tot întreg și
atunci când ar exista o problemă, o situație de malpraxis, să aibă cine
să apere medicul. Nu totul depinde doar de medic” a precizat și Luminița Suveică,
președintele Asociației Lucrătorilor Medicali și farmaciștilor.
Tot în cadrul seminarului a fost semnat un memorandum de colaborare între Colegiul medicilor din România și Asociația lucrătorilor medicali și farmaciștilor, iar Gheorghe Ghidirim a devenit președinte de onoare al Asociației Lucrătorilor Medicali și farmaciștilor.
Tag: colegiul medicilor, moldova, romania, uniune
Categoria: Știri Interne
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
Cele mai citite
Ce îi deranjează cel mai mult pe moldoveni atunci când caută ...
09 noiembrie, 2023, 11:59
Salariu mare și un loc de muncă aproape de casă. Ce-și mai d ...
13 decembrie, 2023, 16:20
EDITORIAL VIDEO. Mita în spitale: dacă este mulțumire, de ce ...
25 octombrie, 2023, 11:22
„Au scos-o moartă...Capul copilului ieșea și se ducea înapoi ...
27 decembrie, 2023, 18:32
„Felul în care îmi vorbesc medicii de la Anenii Noi, mă fac ...
22 noiembrie, 2023, 10:22
Cele mai actuale
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi4,42 %