Documentul spune că respectând bunele practici de comunicare, pacientului i se vor respecta un șir de drepturi: dreptul la servicii și informații fără a fi discriminat, dreptul de a-și manifesta acordul, de a alege, la confidențialitate, dreptul de a se indigna față de serviciile prestate.   

Autorii Ghidului reies din faptul că respectul față de pacient este una dintre obligațiile de bază stipulate în legislația în vigoare. „Lucrătorii medicali și farmaceutici sunt obligați să trateze pacienții cu respect, fără a afecta personalitatea și demnitatea acestora”, se menționează în Ghid. Acest document mai stipulează că instituțiile medicale trebuie să elaboreze politici și proceduri pentru asigurarea unui climat sănătos în care să dăinuie respectarea drepturilor pacientului.

Mai multă comunicare, dar fără expresii discriminatorii

Ghidul mai sprevede că orice persoană are dreptul la servicii de sănătate fără a fi discriminată din motive financiare, de domiciliu și a tipului de maladie. În acest sens, managerii instituțiilor medico-sanitare vor atrage o atenție deosebită instruirii personalului pentru ca să fie evitate orice fel de expresii discriminatorii în comunicarea cu consumatorii de droguri, pacienții HIV pozitivi sau orice alte grupuri social-vulnerabile.

Se va atrage o atenție deosibită și informării pacientului. De, exemplu persoanele cu tulburări psihice vor fi informate despre drepturilor lor, caracterul tulburărilor psihice și metodele de tratament, într-o formă accesibilă, ținându-se cont de starea psihică. Totodată, prognosticul grav trebuie să fie comunicat pacientului cu prudență și tact, ținându-se cont de starea psihică a acestuia. Acest tip de prognostic va fi comunicat familiei doar cu acordul pacientului. Medicul însă are dreptul să nu comunice prognosticul nefavorabil, dacă va considera că acest lucru va afecta starea psihică și fizică a pacientului. Prognosticul nu va fi comunicat pacientului și în cazul în care acesta refuză să afle adevărul. 

Managerii instituțiilor medicale vor elabora procedura internă cu privire la informarea pacienților, luându-se în calcul contextul și latura psiho-emoțională în relația medic – pacient.

Răbdare și iar răbdare

Ghidul mai prevede necesitatea consimțământului din partea pacientului pentru un tratament sau altul. Pacienții au dreptul de acces la toate informațiile care i-ar putea permite să participe în mod activ la deciziile referitoare la propria sănătate. Medicul este obligat să primească de la pacient acordul informat al acestuia pentru tratament. Sunt câteva tipuri de acorduri informate: la internare, unde sunt stipulate drepturile și responsabilitățile pacientului, regimul instituției și alte condiții; acordul standardizat pentru intervenție sau procedură, care descrie în detalii actul medical planificat pentru pacient; acordul pentru anestezie și transfuzie. Acordurile standardizate vor fi elaborate de fiecare instituție în parte, ținându-se cont de specificul de tratament.

Ele mai importante prevederi țin de comunicarea cu pacienții. Lucrătorul medical va trebui să aibă răbdare să asculte pacientul și să creeze un climat psihologic binevoitor. Astfel, buna comunicare și consilierea devin o condiție pentru lucrătorul medical. „Prin comunicarea corectă se are în vedere că lucrătorul medical va putea găsi modalitatea, cu ajutorul cuvântului, ca să predispună pacientul să asculte, îndeplinească cele recomandate de specialist”, se pune în Ghid.

De fapt, pe lângă tratament, medicul va oferi pacientului și consiliere care presupune discuții, schimb de informații și idei. Aceasta este o activitatea dificilă și necesită o instruire specială. Consilierea urmează să se producă într-un climat determinat de încredere și empatie. 

Această consiliere se va realiza respectându-se un algoritm care presupune ascultarea (empatică), explicația, identificarea (problemei), decomandarea și negocierea (tratamentului). De fapt, medicii vor trebui să însușească mai multe metode de consiliere și de realizare a unei comunicări cum ar fi de exemplu ascultarea activă, feed-back, parafrazarea, un șir de tehnici non-verbale și multe altele. 

Ghidul prezintă o tipologie a stărilor psihice ale pacientului și recomandări cu referire la comportamentul pe care trebuie să-l adopte medicul. De asemenea, în ghid sunt enumerate și recomandări de prevenire a conflictului dintre medic și pacient. Ghidul include și un regulament care prevede reguli de comunicare a veștilor proaste, prognosticului nefavorabil.   

Scopul acestui ghid este de a „fortifica capacitatea lucrătorilor medicali de a asigura un mediu psihologic care ar corespunde cu așteptările și necesitățile pacienților”, anunță Ministerul Sănătății.

De implementarea acestui ordin se vor îngriji conducătorii instituțiilor medico-sanitare. De cealaltă parte, Agenția Națională pentru Sănătate Publică va evalua instituțiile medico-sanitare la capitolul respectării prevederii Ghidului. Agenția se va mai îngriji de asigurarea formării medicilor la acest capitol, iar Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testimițanu” va transpune acest Ghid într-un curriculum, astfel încât, la absolvire, toți studenții să aibă abilități de comunicare cu pacienții.

Autorii ghidului sunt Secretarul general de stat al Ministerului Sănătății, Boris Gîlca, doctorul în filosofie și specialista în bioetică, Rodica Gramma și filosoful, psihologul și profesorul universitar Adriana Paladi.

Printre cei care urmează să implementeze acest Ghid sunt toate instituțiile medico-sanitare, instituțiile de învățământ de profil medical și instituțiile sociale de tip case internat sau aziluri de bătrâni. Documentul va fi revizuit peste 5 ani.