Valeriu Cușnir, chirurg-oftalmolog: „Oamenii au nevoie să fie apreciați la timp, dar nu post mortem”
Silvia Rotaru
13 aprilie, 2018, 12:45
Vizualizări: 8660
Conduce echipa de medici care a realizat cele mai multe operații de transplant din Moldova, din momentul în care în țară a devenit funcțională banca de țesuturi. Este vorba de transplantul de cornee. Pentru această reușită s-a învrednicit de un premiu simbolic oferit de Agenția Națională de Transplant. Chirurgul-oftalmolog Valeriu Cușnir are patru decenii de activitate. În tot acest timp a reușit să le redea un licăr de speranță celor care mulți ani și-au trăit viața în culori gri.
Care sunt maladiile oculare de care suferă
moldovenii, ce trebuie să facem ca să ne protejăm vederea și câte transplanturi
de cornee se fac anual în țară? L-am provocat la o discuție pe această temă în
interviul de mai jos.
Domnule Cușnir, trăim într-o societate
în care fiecare a doua persoană petrece în fața unui monitor cel puțin 8 ore pe
zi. Care sunt consecințele pentru sănătatea ochilor?
Tinerii din domeniul IT, care lucrează la calculator și câte 12-14 ore pe
zi, dar și medicii lucrează la microscop, sunt afectați. Cu toții avem aparate
de aer condiționat, lumină cu lămpi speciale, iar ele usucă aerul – încă o
cauză a apariției bolilor de ochi.
Vara trecută și în această iarnă am realizat o cercetare la care au
participat 350 de angajați din domeniul IT. Am ales să investigăm 250 dintre ei
în special în perioada caldă și am constatat că 65 la sută au dezvoltat o
maladie a ochilor. Alți 100 de participanți la studiu au fost investigați iarna,
ca să vedem cum frigul afectează vederea. Aproximativ 75 la sută au fost
afectați de o maladie la ochi în această perioadă. S-a dovedit astfel că
frigul, dar și aerul uscat din încăperi ne afectează mai mult vederea.
Neprotejarea la timp a ochilor duce, cel mai des, la miopii de toate tipurile
și chiar la pierderea vederii.
Apropo, care sunt cele mai răspândite
afecțiuni ale ochilor de care suferă moldovenii?
Moldovenii suferă, cel mai des, de miopie. S-ar părea că este o patologie
banală, dar este foarte răspândită, iar în unele cazuri se acordă chiar și grad
de invaliditate. Este întâlnită miopia de grad mic, care apare la școlari și
preșcolari. Ea poate progresa și duce la apariția miopiei de grad mediu, miopia
de grad înalt și miopia de grad foarte înalt. Miopiile de grad mediu și înalt
se pot solda cu alungirea globului ocular, cu ruperea retinei, cu dezlipirea
retinei, complicații extrem de periculoase pentru sănătatea ochilor.
Dar printre copii cât de des se
întâlnește?
Copiii la fel suferă de miopii, hipermiopii, astigmatism. Se întâmplă să se
adreseze și cu afecțiuni virale sau bacteriene. Ei sunt copii, merg la
grădiniță, la școală și se infectează.
De câte ori pe an ar trebui să mergem
la oftalmolog și cât de important este să purtăm ochelari de protecție pentru
calculator, dar și de soare?
Nou-născuții trebuie văzuți de un oftalmolog de patru ori, până la vârsta
de un an. Ulterior, ca și adulții, nu mai rar de o dată pe an. După vârsta de 40
de ani, li se măsoară o dată pe an tensiunea intraoculară.
În privința ochelarilor de protecție, aceștia trebuie purtați permanent,
fie că e vară sau iarnă. Primăvara, când soarele este cel mai puternic este
indicat să purtăm nu ochelari de soare cu lentila întunecată, ci cu lentilă
care își schimbă culoarea, în funcție de intensitatea radiației. Veți observa
că primăvara și iarna lentila se face neagră, vara nu. Acest lucru ne vorbește despre
faptul că vara sunt mai mulți vapori în atmosferă și ei ne protejează. Din
acest motiv ochelarii trebuie purtați permanent. Altfel soarele puternic ne afectează
cristalinul și retina, ceea ce poate provoca distrofii retiniene legate de
vârstă, un fenomen destul de des întâlnit la noi. Deci, asta ne vorbește despre
cultura fiecărui om.
Ochelarii de calculator sunt o altă poveste. Ei trebuie purtați permanent
atâta timp cât stăm în fața unui monitor. La fiecare două ore ar trebui să
faceți o pauză cât de mică, pentru că ochii obosesc.
Anul acesta împreună cu echipa pe care
o conduceți la Spitalul Municipal Sfânta Treime ați luat un premiu pentru cele
mai multe transplanturi efectuate. E vorba de transplant de cornee. În primul
rând vreau să vă întreb ce înseamnă pentru dumneavoastră acest premiu?
Oamenii au nevoie să fie apreciați la timp, dar nu post mortem. Munca noastră
de cinci ani a fost apreciată cu acest premiu simbolic, ceea ce este plăcut
pentru noi. Financiar această muncă nu a fost apreciată niciodată în Republica
Moldova. Este o muncă grea și la asemenea operații participă o echipă destul de
mare. Odată ce am făcut operația asta încă nu înseamnă nimic. După intervenție
sunt multe luni de recuperare, pacienții trebuie monitorizați.
Câte persoane participă la o operație
de transplant de cornee și ce rol are fiecare?
Suntem cinci chirurgi la o operație, fiecare cu misiunea lui. Trei chirurgi
operează corneea, un chirurg operează cataracta, dacă e cazul. Acest lucru se
face înainte de intervenția pe cornee. Un alt chirurg – vitreoretinian -
operează tot ce se găsește în interiorul ochiului până la nervul optic, ca noi
să putem pune corneea pe ochiul deja pregătit pentru operație. Și aceasta nu
este toată echipa. Sunt și doctori care prelevă organul, doctorii care preiau
pacientul după operație și îl îngrijesc, asistentele medicale, anesteziologul,
infirmierele.
În acest moment suntem singurul spital de stat care face astfel de
operații. Nu trebuie trecută cu vederea nici munca enormă depusă de doctorii de
la banca de țesuturi. Fără ei nici noi nu am putea să ne facem munca. Ei au un
rol important, știu cum să preleve și să păstreze organul. Corneea poate fi
păstrată, cel puțin, o lună.
Dumneavoastră sunteți chirurgul care ați
realizat primul transplant de cornee din țară. Când unui pacient trebuie să i
se facă un transplant de cornee? Ce riscuri există?
Sunt diferite indicații. Cel mai des, și cu asta noi am început, sunt
afecțiunile care atacă corneea. Este ulcerul cornean perforat. Dacă nu facem
urgent operația, infecția pătrunde în ochi și astfel există riscul să nu mai
poată fi salvat. Săptămâna trecută am avut un astfel de pacient și am realizat
un transplant de cornee. Există și riscuri. Poate apărea endoftalmita-
inflamația tunicilor oculare. Un alt risc este atunci când țesutul pacientului
nu se adaptează cu țesutul donatorului. Organul este respins. Am avut așa
cazuri. Atunci suntem nevoiți să mai repetăm operația. Respingerea poate apărea
la un an sau doi după operație.
Dacă este respins organul, câte
transplanturi de cornee mai poate suporta pacientul?
Dacă operațiile se fac bine și aseptic, atunci pot fi efectuate de 3 și chiar
de 5 ori. Noi am avut așa un caz și am mai repetat o dată operația. Înainte se
întâmpla să fie respins mai des. Acum dispunem de medicamente mult mai bune.
Despre ce preparate este vorba?
Sunt niște imunomodulatoare, care nu se găsesc la noi. Pacienții le cumpără
din România, Rusia. La noi nu sunt înregistrate și, deci, ele nu sunt
compensate de stat. Noi le prescriem post-operator, iar ei trebuie să le ia
până situația lor se stabilizează. Nu există o limită, pentru fiecare pacient
este diferit, în funcție de cum decurge reabilitarea.
Când putem spune că o operație de
transplant de cornee s-a soldat cu succes?
Dacă peste jumătate de an sau un an noi înlăturăm suturile corneene și
transplantul rămâne transparent și pacientul vede bine, putem considera că a
fost un succes.
Câți pacienți, până astăzi, văd lumina
zilei după un transplant de cornee?
În total, din 2013 au fost operați 220 de pacienți. 96 dintre ei au primit
o cornee nouă.
Care pacienți, chiar dacă au nevoie, nu
pot suporta un transplant de cornee?
Nu pot suporta un transplant de cornee doar cei cărora starea generală nu
le permite. Cei care au probleme cu inima, au boli venerice.
Cine nu poate fi donator?
Donatorul nu trebuie să aibă boli venerice, infecţii cronice și virusuri. Toate organele atunci
când sunt prelevate sunt analizate minuțios, bacteriologic, virusologic și se
determină dacă sunt bune sau nu.
Anul acesta, Ministerul Sănătății a
stabilit 40 de transplanturi de cornee, care sunt acoperite din bugetul CNAM. Câți
pacienți ar avea nevoie cu adevărat de un astfel de transplant?
Noi putem face și 60 și 80. Ele toate vor fi acoperite din bugetul CNAM.
Cifra celor care sunt în lista de așteptare este mult mai mare decât 40. Există
o listă cu pacienți în care ei se înscriu, una se află la Spitalul Municipal Sfânta
Treime, una la Spitalul Clinic Republican și alta la Spitalul de Urgență. Deci,
e o cifră mult mai mare.
De la ce vârstă este posibil să se
efectueze un transplant de cornee?
Vârsta nu are vreo importanță. Dacă un nou-născut are ulcer cornean, lui
tot i se face transplant. Deci, la orice vârstă se poate face.
Care sunt cele mai mari probleme cu
care se confruntă domeniul oftalmologiei în Moldova?
Stăm prost la capitolul dotare. Chiar dacă există, echipamentul și
medicamentele sunt de la donatori străini. Instituțiile medicale sau doctorii
trebuie să aibă relații foarte bune cu aceștia ca să obțină de la ei ceva, să
vină și să vadă că noi nu avem cu ce lucra și să ne ajute cu utilaj, ceea ce și
se întâmplă. Spitalul nostru este dotat cu tot necesarul tot din donații.
Ați făcut stagii peste hotare, în
România, Rusia, Cehia, Belgia. Cum este dezvoltat acest domeniu, al
transplantului de cornee, în aceste țări?
Noi le-am luat-o înainte. Nici Rusia, nici România și nici Cehia nu au o
lege atât de bine pusă la punct ca a noastră în domeniul transplantului, există
doar în Belgia. La noi s-a mers cu legea înainte, dar nu dispunem de tehnica
lor performantă, cu care ne ajută ei.
Anul trecut ați făcut 40 de ani de
activitate. Ce nu ați reușit să faceți până acum și vă propuneți în viitor?
Când mi-am început activitatea nu mi-am făcut niciun plan, nici pentru 10,
nici pentru 40 de ani. M-au ajutat foarte mult pedagogii de la universitate,
m-a ajutat familia fără de care nu aș fi putut realiza nimic. Soția a fost baza
mea de acasă. Eu puteam veni, pleca, dar ea rămânea cu copiii. Și ea este
medic.
Încă multe nu am făcut. Am atâtea activități și planuri de dus la capăt, cât
mi-ar ajunge pentru încă o viață.
Ambii fii v-au urmat calea. Ați vrut ca
ei să facă oftalmologie sau a fost dorința lor?
Nu le-am impus nimic. Noi i-am lăsat să facă singuri alegerea.
Domnule Cușnir, vă mulțumim pentru
acest interviu.
Tag: transplant de cornee, Valeriu Cusnir afectiuni oculare
Categoria: Interviuri
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
19 aprilie, 2018, 15:55
19 aprilie, 2017, 15:27
Cele mai citite
Ce îi deranjează cel mai mult pe moldoveni atunci când caută ...
09 noiembrie, 2023, 11:59
Salariu mare și un loc de muncă aproape de casă. Ce-și mai d ...
13 decembrie, 2023, 16:20
EDITORIAL VIDEO. Mita în spitale: dacă este mulțumire, de ce ...
25 octombrie, 2023, 11:22
„Au scos-o moartă...Capul copilului ieșea și se ducea înapoi ...
27 decembrie, 2023, 18:32
„Felul în care îmi vorbesc medicii de la Anenii Noi, mă fac ...
22 noiembrie, 2023, 10:22
Cele mai actuale
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi4,44 %