Despre condițiile din spitale: „99% sunt neconforme. Nu poți să faci transplant într-un closet vopsit”
Elena Cioina
02 mai, 2018, 12:35
Vizualizări: 5031
Sistemul de sănătate din România a ajuns un pacient în stare gravă. Este ceea ce spunea chiar ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, la preluarea mandatului. Viaţa bolnavilor nu depinde doar de deciziile medicilor, ci şi de aparatura pe care aceştia o au la dispoziţie. Sau, mai degrabă, nu o au. În spitalele din România se lucrează cu aparate vechi de zeci de ani, care nu mai sunt folosite nicăieri în Europa.
Iar aceasta este varianta bună.
Pentru că există şi aceea în care din spitale lipsesc cu desăvârşire dotări
esenţiale.
Gabriel Bărbuică este una dintre
victimele sistemului de sănătate, care de multe ori nu mai poate salva vieți.
Lipsa de aparatură a devenit o problemă acută.
„A făcut o meningită bacteriană.
Am ajuns cu el la Spitalul Târgu Jiu, unde locuim și efectiv cei de la Târgu
Jiu, nefiind foarte bine dotați, n-au putut să descopere această meningită
bacteriană. Au spus că face acele convulsii din lipsă de calciu. A trebuit să
intervenim să ajungem la Bucureșți, la spital la Marie Curie. La Marie Curie
printr-o simplă puncție care poate să o facă orice medic, spitalul Târgu Jiu
nefiind dotat cu medic neurochirurg de copii, automat s-a descoperit această
meningită bacteriană. Dacă există aparatură sau un medic care să-i facă o
puncție este clar că îi scădea presiunea la nivelul creierului și automat s-a
întârziat 5 ore ca să vină elicopter să-l transporte. Cu hipertensiune
intracraniană 5 ore a intrat direct în comă”, afirmă Cristian Bărbuică, tatăl
copilului, scrie Digi24.
Gabriel a făcut meningită la o
lună de la naștere, iar în urmă cu 2 luni, când avea un an și 4 luni, corpul
lui a pierdut lupta pentru viață.
„A fost operat de 7 ori. Cei de
la Bagdasar Arseni când l-au operat ultima dată mi-au spus că șuntul a fost
montat greșit. Au descoperit și un dispozitiv care se pune pe omoplatul
copilului, de fapt, pe claviculă copilului. Mi-au spus că aceste dispozitive se
foloseau acum 20 de ani. Când am ajuns cu copilul la heliport cu salvarea,
salvarea nu a fost echipată cu aparatură, pentru că cei de pe elicopter au
trebuit să se dea jos cu tot echipamentul din elicopter că să-l resusciteze și
să-i fac un tubaj. Am făcut plângere împotriva medicului de la terapie
intensivă, pentru că a folosit o mască pentru adulți că să-l țină, să îi dea
oxigen copilului cât a stat acolo. Ăsta e sistemul, toți trag pentru ei, iar
pentru noi , nu. Când se întâmplă pentru ei, automat toți au bani să
meargă afară, cei de rând, care contribuim și plătim lună de lună la casele de
asigurări murim pe capete, că nu avem ce face”, adaugă Cristian Bărbuică.
A fost nevoie de o intervenţie a
ministrului Sănătăii că Adrian Lupu, care suferise un transplant de plămâni la
Viena, să ajungă, într-un final, la Institutul „Marius Nasta” din Capitală. A
fost, însă, prea târziu.
Aparatele de ventilat sunt
elementare în secțiile ATI, dar spitalele din România suferă la acest capitol.
Cu ajutorul lor pacientul poate respira, inhalează oxigen. De multe ori nici
acest drept spitalul nu îl poate asigura pacientului.
„Ne-ar trebui ventilatoare, ne-ar
trebui monitoare, ne-ar trebui endoscopic, bronhoscopic. Avem foarte mulți
bolnavi intubați și care fără o bronhoscopie este foarte greu de sevrat de pe
ventilator. Problema ventilatoarelor este foarte acută nu numai la noi. Am avut
cazuri când am fost condiționat că nu avem ventilatoare și nu oprim bolnavul.
Procentul de bolnavi ventilați a crescut foarte mult din cauză că bolnavii
terminali sunt intubați și aduși de salvare”, afirmă Victor Baciu, medic primar
ATI.
„N-am primit niciodată,
monitoare, le-am luat sporadnic, aparate de bronhoscopie. Este aproape rușinos
că noi nu putem să le asigurăm în terapie intensivă. Dar nici în
diagnosticul bronhoscopic. Noi de 4,5 ani vrem să facem diagnostice de vârf în
pneumologie și nu avem tomograf computerizat. Lucrul și mai grav este că nu mai
avem nici aparate de radiologie suficiente, iar în terapie intensivă nu am un
aparat de radiologie mobil. Aproape
că suntem la limita malpraxisului pentru bolnavul critic. În momentul în
care nu poți să faci o radiografie la pat. Lipsa dotărilor a devenit deja un
factor de stres. Eu știu colegi de-ai mei care venim dimineața cu groază, dacă
bolnavii care știm că îi avem în îngrijire putem să le asigurăm ceva. Suntem
absolut dezarmați în fața unor urgențe care probabil ar trebui să se adreseze
institutului nostru și pe care trebuie să le refuzăm ”, spune Radu Stoica
șef ATI Marius Nasta.
„Într-una din seri sună de la
ISU, de la domnul doctor Arafat că au o pacientă transplantată la Viena la Sf.
Gheorghe și că nimeni nu vrea să o primească. Nu vă pot spune ce eforturi a
făcut spitalul, voluntariat. Dar nu numai noi. Pacienta a stat aici în camera
de alături și a scăpat. Când a venit, ea nu a știut prin ce a trecut, când a
venit peste o lună, a vrut să vadă patul în care a stat, iar noi nu am putut
decât să-i spunem că a fost o întâmplare. Ultimele aparate de ventilație
artificială sunt din 2010 și au fost 6 și se repară în continuu. Aparatele de
radiolgie mobilă stau nereparate, că nu se pot repara. Sunt scoase, sunt de 20
de ani. Ar trebui puse pe lista de casare, 80% pe lista de casare, conform
legii, doar că le reparăm, le tot reparăm, le tot peticim. Avem nevoie de
aparatură nouă”, adaugă Radu Stoica șef ATI la Marius Nasta.
„Vin colegii de la Direcția
Sanitară și ne verifică după perceptele anului 2018. Păi nu poți să verifici
după perceptele anului 2018 un spital din 1906 sau 1946 care avea un alt tip de
circuite. Lumea a evoluat, noi nu. O să deranjez pe foarte multă lume cu treaba
asta, dar trebuie să spun: construim un spital unde nu avem medici, avem medici
unde nu avem spital, păi care e logică? Nu facem transplant, că nu poți să faci
transplant într-un closet vopsit, pentru transplant nu îți trebuie ceva
dedicat, dar să fie de 2018, măcar să aibă circuitele. Lucrurile s-au mai
cârpit că să zic așa, dar cârpitul e cârpit, nu este nou. 99% din spitalele din România
sunt neconforme”, spune Ioan Cordoș, medic primar chirurgie toracică
„Marius Nasta”.
„Marea majoritate a spitalelor
verificate au neconformități, mai mari sau mai mici. Unele datorate
construcțiilor vechi, adică nerespectării circuitelor, dar care trebuie
stipulate și rezolvate într-un fel sau altul. 99%? 99%, da. Sunt neconformități
care sunt într-adevăr cu probleme și neconformități datorate unor probleme de
formă, neapărat de fond, dar aceste lucruri o parte se vor rezolva, o parte va
trebui să luăm măsuri coercitive. De fapt au și fost luate. S-au dat amenzi,
avertismente”, spune Sorina Pintea, ministrul Sănătății .
Un exemplu de cum poți dărâma o
unitate spitalicească în doar câteva luni vine de la Medgidia, unde
Ambulatoriul pe care autoritățile au vrut să-l modernizeze cu bani europeni, a
ajuns o ruină. Se dorea a fi o unitate medicală modernă și cu aparatură
performantă. Lucrările de reabilitare au început la sfârșitul lunii octombrie
2015 și sistate 3 luni mai târziu, în ianuarie 2016. Mai exact, 2 milioane de
euro costă refacerea construcției și 3 milioane dotarea cu aparatură. Lucrările
nu au fost gata la timp, astfel că finanțarea europeană s-a pierdut, iar firma
care trebuia să se ocupe de reabilitare a intrat în insolvență și modernizarea
ambulatoriului a rămas o amintire.
Pentru multele probleme din
sănătate de obicei se dă vină pe lipsa banilor. Controal ele făcute de a lungul
anilor la Ministerul Sănătății, ne arată altceva: incompetență și dezinteres.
În perioada 2011-2015, Ministerul Sănătății a rămas anual în conturi cu 180 de
milioane de lei, bani care puteau fi folosiți pentru investiții. Din acești
bani puteau fi cumpărate 72 de aparate RMN, de exemplu. Tot în urma
controalelor s-a constat că aparatură medicală în valoare de 98,5 milioane lei
a fost pusă în funcțiune uneori cu întârzieri de peste 300 zile. În alte
cazuri, nu a mai fost dată deloc în folosință.
„Este foarte important să
combinăm investiția în reabilitarea spitalelor cu investiția în echipamente, în
aparatură de ultima oră și investiția în personal care să poată să ofer aceste
servicii medicale. Ceea ce ne interesează pe noi în primul rând, nu este
neapărat să facem absorbția de fonduri europene, ci să vedem că acestea conduc
în acest domeniu la servicii de calitate, și accesibile către mult mai multă
lumea”, spune Angela Cristea, şef la reprezentanţa Comisiei Europene în
România.
Tag: pacient,bolnav, sistem de sănătate
Categoria: Știri Externe
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
Cele mai citite
Ce îi deranjează cel mai mult pe moldoveni atunci când caută ...
09 noiembrie, 2023, 11:59
Salariu mare și un loc de muncă aproape de casă. Ce-și mai d ...
13 decembrie, 2023, 16:20
EDITORIAL VIDEO. Mita în spitale: dacă este mulțumire, de ce ...
25 octombrie, 2023, 11:22
„Au scos-o moartă...Capul copilului ieșea și se ducea înapoi ...
27 decembrie, 2023, 18:32
„Felul în care îmi vorbesc medicii de la Anenii Noi, mă fac ...
22 noiembrie, 2023, 10:22
Cele mai actuale
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi4,44 %