Avem cu ce ne mândri. Tinerii cercetători în medicină din Moldova au obținut argint pentru două invenții ce restabilesc osul și cartilajul uman
Silvia Rotaru
04 mai, 2018, 12:44
Vizualizări: 4836
Tinerii cercetători în medicină, din Moldova, au fost premiați la Salonul Internațional al Inovării și Cercetării Științifice Studențești de la Sibiu. Aceștia au obținut două medalii de argint pentru inventarea unei grefe ce permite restabilirea osului și cartilajului uman după o traumă. Echipele au fost formate din 5 și, respectiv 6 cercetători, iar noi am discutat cu unul dintre ei, Vitalie Cobzac, de specializare medic ortoped-traumatolog.
Vitalie este parte a echipei de Inginerie tisulară și culturi celulare, iar medaliile obținute, spune acesta, sunt meritul fiecărui membru al laboratorului în care muncește. Cele două medalii au fost obținute pentru lucrarea „Metodă de obţinere a spongiei de colagen”, dar și pentru invenția „Grefă pentru restabilirea defectului osteocondral”.
Ce sunt spongiile
de colagen? Vitalie Cobzac spune că acestea se aseamănă foarte mult cu un
burete de spălat vase, au culoarea albă sau gălbuie, sunt moi și poroase. Ele
sunt folosite în chirurgie, stomatologie și traumatologie și au drept scop
restabilirea defectelor osoase sau îngroșarea osului pe anumite porțiuni ale
scheletului uman.
„Spongiile de
colagen sunt niște structuri solide compuse din proteina numită colagen,
obținute prin liofilizarea suspensiei de colagen și se utilizează pe larg în
transplantologie (deseori în combinație cu polizaharide, hidroxiapatită etc.)
sau îngroșarea osului la anumite nivele ale scheletului uman (mai ales
chirurgia oro-maxilofacială, ortopedie și traumatologie)”.
Porii spongiilor
interacționează între ei, lucru ce permite umplerea lor rapidă cu lichid
(sânge, plasmă), dar și cu celulele organismului gazdă. Astfel, spongiile se
remodelează și în timp se transformă în os.
„Eu, personal
obțin spongia din colagen de tip I, pe care îl extrag din tendonul lui Achile
de la bovină și testez posibilitatea regenerării defectelor de cartilaj
articular (sfârcul) sau osteocondral. De fapt, creez defecte în cartilajul
animalului de laborator și transplantez în acel defect aceste spongii îmbibate
cu celule stem sau condrocite (celulele cartilajului). Această metodă se
utilizează pe larg în întreaga lume în testele preclinice”, menționează
specialistul.
Grefa
osteocondrală este la fel de importantă, adaugă Vitalie Cobzac. Ea vine în
ajutorul medicilor ortopezi și traumatologi și este folosită pentru repararea
defectelor de cartilaj și osteocondrale.
„Grefa
osteocondrală reprezintă o bucată de os cu cartilaj care am secționat-o din
genunchi de animal(de iepure), pe care am demineralizat-o (am tratat-o cu acid)
și apoi am decelularizat-o (am înlăturat ADN-ul din ea cu ajutorul a diferite
substanțe numite detergenți). În acest moment caut, testez diferite modalități
de obținere a acestui tip de grefă și trebuie să aleg acea modalitate, care va
prezenta cele mai bune rezultate în ce privește inofensivitatea față de celule
și țesuturi, rezistență mecanică (la greutate) și păstrarea factorilor de
creștere proprii datorită cărora celulele se vor multiplica și vor duce la
regenerarea cartilajului”.
Specialistul a comparat rezultatele obținute după transplantarea de spongii cu celule și a grefei osteocondrale demineralizate și decelularizate. În ambele cazuri a reușit să restabilească defectele create și a obținut cartilaj articular.
Tânărul cercetător se mândrește că face parte din cea mai tânără echipă de inventatori ai Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”. Mărturisește că o apreciere deosebită o are pentru profesorul Viorel Nacu, șeful laboratorului, care promovează și încurajează tinerii să facă știință. Muncește aici din 2014, mai bine zis după terminarea rezidențiatului. Munca în echipă, spune el, este destul de migăloasă, iar dacă nu ar fi ghidat de dorință și pasiune, nu ar sta astăzi ore bune în laborator sau în bibliotecă.
„Eu mă ocup cu
obținerea, procesarea grefelor tisulare, a spongiilor de colagen și
transplantelor pe bază de colagen. De asemenea, izolez și cultivez diverse
celule (stem, condrocite, hepatocite), realizez teste de determinare a
toxicității grefelor obținute la contact cu aceste celule. Este un lucru
laborios, care necesită concentrare, dexteritate manuală, studiu continuu și
mult timp”.
Crede că în
cercetare rămân doar cei pasionați. „În cercetare, nu fiecare se regăsește.
Este nevoie de timp, răbdare, analiză continuă a celor mai recente articole
științifice. Deci, pentru a persevera tinerii trebuie să acumuleze cunoștințe
și să aibă anumite abilități și deprinderi în domeniul științific” adaugă
acesta.
Vitalie crede că statul
le oferă tinerilor șansa de a munci în diverse proiecte, dar pentru a le obține
este nevoie ca aceștia să vină cu propuneri. Dacă sunt considerate eligibile,
obțin și finanțare.
„Noi am câștigat
un astfel de proiect anul acesta, iar din 2017 până în prezent am reușit să
punem în aplicare, la laboratorul nostru, vreo cinci proiecte pentru tineri”.
Vitalie este doctorand și pentru doi ani consecutiv a câștigat bursa de mobilitate doctorală „Eugen Ionescu” de la Agenția Universitară Francofonă, finanțată de Guvernul României pentru o perioadă de trei luni. Și dacă astăzi
este la Iași, Vitalie revine în curând în Moldova.
Aici se vede profesând. Mai crede că pentru a putea munci în acest domeniu este
nevoie de abilități, experiență și multă empatie.
„Este foarte
important, deontologic, ca medicii să manifeste empatie față de pacienți. De
asemenea, este prioritar ca medicii să fie asigurați cu utilaje, medicamente și
parafarmaceutice pentru a putea acorda asistența medicală pacienților. Sperăm
ca în viitor sistemul medical de la noi să sufere remanieri, care ar consolida
sănătatea pacientului, dar și ar ridica medicina din țară la nivel european”,
spune Vitalie Cobzac.
Medicul își mai dorește
ca pacienții din Moldova să se adreseze la timp la specialist, dar cele mai
important este să prevină maladiile.
„De exemplu, osul
ca și orice alt organ trebuie să funcționeze continuu și să aibă un aport
stabil de nutrienți și minerale pentru a-și păstra structura. Prin urmare
trebuie să avem o alimentare corectă și să evităm sedentarismul. Un lucru nu
mai puțin important este limitarea aportului cronic de toxine în organism ca
urmare a fumatului, consumului de alcool, etc”, spune specialistul.
Doar așa o națiune
poate fi sănătoasă, spune medicul.
Revenind la cercetare, Vitalie Cobzac afirmă că orice premiu obținut în cercetare este binevenit pentru echipa în care muncește. Acestea deschid noi și noi oportunități.
„Orice distincție care am primit-o, indiferent, că este medalie de argint(Salonul Internaţional al Inovării şi Cercetării Ştiinţifice Studenţeşti „Cadet INOVA’18), aur (Salonul Internațional Proinvent 2018 și Salonul Internațional INFOINVENT 2017) sau premiu special (OSIM, București și INVENTARIUM SCIENCE, Portugalia) este binevenită pentru echipa laboratorului de Inginerie tisulară și culturi celulare. De fapt, acestea reflectă rezultatele activității noastre științifice și reprezintă un indicator în cuantificarea rezultatelor științifice în cadrul proiectelor în curs de desfășurare în laboratorul nostru. Iar în 2017, domnul profesor, Viorel Nacu, a primit și diploma AGEPI, fiind cel mai activ inventator pe parcursul anului 2016 – 2017”, și-a încheiat Vitalie Cobzac istoria.
De atfel, ingineria tisulară, așa cum explică specialiștii, este un domeniu multidisciplinar care cuprinde biologia, medicina şi ingineria şi are drept scop promovarea calităţii vieţii omului prin restabilirea, menţinerea sau ameliorarea funcţiei ţesuturilor sau organelor.
Tag: tineri cercetatori vitalie cobzac medalii de argint
Categoria: Știri Interne
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
19 aprilie, 2018, 15:55
19 aprilie, 2017, 15:27
Cele mai citite
Ce îi deranjează cel mai mult pe moldoveni atunci când caută ...
09 noiembrie, 2023, 11:59
Salariu mare și un loc de muncă aproape de casă. Ce-și mai d ...
13 decembrie, 2023, 16:20
EDITORIAL VIDEO. Mita în spitale: dacă este mulțumire, de ce ...
25 octombrie, 2023, 11:22
„Au scos-o moartă...Capul copilului ieșea și se ducea înapoi ...
27 decembrie, 2023, 18:32
„Felul în care îmi vorbesc medicii de la Anenii Noi, mă fac ...
22 noiembrie, 2023, 10:22
Cele mai actuale
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi4,44 %