De asemenea, deputații moldoveni au amânat pentru 2019 adoptarea prevederii care interzice plasarea chioșcurilor de țigări mai aproape de 200 de metri de instituțiile de învățământ și cele medicale.    

Un eveniment dedicat Zilei Mondiale fără Tutun s-a desfășurat în parcul public Ștefan cel Mare din Chișinău la care a participat ministra Sănătății Svetlana Cebotari și Șeful Biroului de Țară al Organizației Mondiale a Sănătății Haris Hajrulahovic. În cadrul evenimentului cu genericul „Tutunul frânge inimile” s-a vorbit despre incidența bolilor cardiovasculare care afectează populația din Republica Moldova, 60% dintre decese fiind cauze de acest tip de maladii. 12% dintre decesele provocate de maladiile cardiovasculare sunt cauzate de consumul de tutun.

„În ultimii zece ani, incidența cancerului a crescut de 1,4 ori, a crescut și incidența bolilor unde fumatul este un factor de risc primordial, cum ar fi bolile cardiovasculare și cerebrovasculare”, a menționat ministra Svetlana Cebotari. În cadrul evenimentului a fost vernisată o expoziție cu desene ale copiilor pe tema fumatului.

Cu toate acestea, statisticile privind fumatul arată pozitiv. În ultimii ani se atestă tot mai puțini fumători în Republica Moldova, numărul acestora diminuându-se de la la 27% din populație în 2013 la 25%, în prezent. A crescut numărul de foști fumători, de la 3% la 13%, a menționat Ion Șalaru, director adjunct la Centrul Național de Sănătate Publică pentru Sănătate INFO.

Cu toate acestea, Republica Moldova se află în top 15 dintre țări cele mai fumătoare din Europa. Mai mult decât la noi se fumează în statele CSI. Toate statele din Uniunea Europeană au indicatori mai buni la capitolul fumat în comparația cu țara noastră. În Republica Moldova se atestă un decalaj foarte mare între fumatul în rândul bărbaților și fumatul în rândul femeilor. 46% dintre toți bărbații de vârsta adultă fumează, și doar 5% sunt femei. Respectiv, aproape fiecare al doilea bărbat din Republica Moldova este fumător.

Prevalența fumatului în România este aceeași ca și în Republica Moldova – 25% din populație fumează.  Diferența este că în țara vecină fumează de trei ori mai multe femei decât în Moldova, în schimb  numărul bărbaților fumători este mai mic – aproximativ 37%.

Ion Șalaru spune că prețurile la țigări influențează în mod direct prevalența fumatului în rândul populației. „Prețurile la țigări s-au dublat în ultimii doi ani. Înainte, puteai să-ți iei un pachet de țigări cu 7 lei. Astăzi prețul minim este de 12 lei la țigările fără filtru. Taxele și creșterea prețurilor sunt cele mai eficiente metode de a diminua consumul de țigări”, a precizat Ion Șalaru.

Acesta a adăugat că în comparație cu generația mai veche, tinerii fumează astăzi mai puțin decât acum 10 ani. Începând cu anul 2014 au fost făcute trei studii, din care reiese că, în medie, 8,5% dintre adolescenți fumează, afirmă Șalaru.  

Prima cauză a fumatului printre adolescenți este exemplul celor adulți. 50% dintre adolescenții care fumează au un fumător în familie. În al doilea rând este de vină percepția eronată că fumatul i-ar face pe adolescenți mai adulți, mai impunători, mai de succes. A treia cauză este accesibilitatea țigărilor și marketingul. În fiecare a treia joi a lunii noiembrie în școli sunt organizate lecții anti-fumat. Ion Șalaru spune că generația care vine este tot mai puțin fumătoare.

În cei doi ani și jumătate de la intrarea în vigoare a noii legi anti-fumat, legiuitorii moldoveni au venit cu câteva amendamente al căror scop a fost relaxarea legii. Asta chiar dacă, autoritățile din Sănătate au insistat ca documentul să nu lase loc pentru promovarea fumatului. Se pare însă că lobiștii industriei tutunului au reușit cu ajutorul acestora să o facă mai permisivă.

De exemplu, a fost reformulată teza despre permisivitatea fumatului la zece metri de la intrarea în spațiile publice închise. Condiția este ca ușa localului să fie închisă. Inițial era interzis să se fumeze la o distanță mai mică de 10 metri de la ușă sau geam deschis.  Totodată, legiuitorii au amânat pentru anul viitor adoptarea restricției de instalare a chioșcurilor în care se vând țigări mai aproape decât 200 de metri de instituțiile medicale și cele de învățământ.

O altă relaxare se referă la produsele de tutun care nu ard, țigările electronice. Dacă anterior fumătorii de țigări tradiționale reprezentau 97% din total, acum aceștia reprezintă 80%. Cercetătorii au demonstrat că țigările electronice care conțin vapori sunt chiar mai toxice decât cele tradiționale.

Din cauză că întârzie cu adoptarea legislației antitutun, Ministerul Sănătății a trebuit să ceară amânarea finanțării de către Banca Mondială a proiectelor de dezvoltare a sectorului Sănătății. Un raport al Curții de Conturi spune că Moldova nu a primit din acest motiv 1,8 milioane de dolari, urmând să-i primească la anul viitor, după ce va arăta că a îndeplinit indicatorii de performanță și a diminuat numărul fumătorilor cu câte 1% pe an.