Organizații neguvernamentale din Moldova, evaluate de experți internaționali în domeniul prevenirii riscurilor de infectare cu HIV/SIDA. Ce probleme au identificat aceștia
Vadim Vasiliu
13 iunie, 2018, 17:11
Vizualizări: 3295
Mai multe organizații neguvernamentale și instituții medicale din țară, specializate în prevenirea HIV/SIDA, au fost evaluate săptămâna trecută de către un consultant internațional al Fondului ONU pentru populație.
Acesta s-a aflat la Chișinău timp de o săptămână, timp în care a discutat
cu responsabilii despre problemele și obstacole care apar în colaborarea dintre
organizațiile neguvernamentale, instituțiile medicale publice și persoanele care
fac parte din grupurile cu risc sporit de infectare cu virusul imunodeficienței
umane. În baza informațiilor obținute, Kakhaber Kepuladze urmează să elaboreze
un set de recomandări pentru a îmbunătăți colaborarea intersectorială, dar și
pentru atragerea persoanelor din grupurile cheie să beneficieze de serviciile
medicale și sociale prestate de aceste instituții.
Kakhaber Kepuladze a vizitat 9 organizații neguvernamentale și 8 instituții publice implicate în activități cu persoanele din grupurile cu risc sporit de infectare. Printre acestea sunt ONG-uri care lucrează cu consumatorii de droguri injectabile, bărbații care fac sex cu alți bărbați, lucrătoarele sexului comercial.
Una dintre organizațiile neguvernamentale vizitate de Kakhaber Kepuladze a
fost Genderdoc-M ale cărei domenii de activitate sunt promovarea drepturilor
comunității LGBT. Printre problemele enumerate de reprezentanții comunității au
fost, în primul rând, lipsa resurselor financiare pentru acoperirea întregului
spectru de servicii destinate acestui grup de oameni. Cea mai mare provocare
însă, a precizat Veaceslav Mulear, coordonatorul
de Program Sănătatea în cadrul LGBT, este convingerea persoanelor să
beneficieze de serviciile organizației și să se testeze la HIV.
„Eu văd barieră în faptul că în
sistem e goană după beneficiari, dar și costul unui beneficiar care este de
25 de euro. Mai este problema că statul vrea datele personale ale
beneficiarilor. Eu îi garantez această confidențialitate și încă trebuie să
merităm această încredere. Fiecare lucrător în teren a câștigat încrederea
persoanelor. Aceste date le cere SDMC (n.r. Spitalul de Dermatovenerologie și
Maladii Comunicabile) în calitate de coordonator de program național privind
HIV/SIDA. Nu înțeleg de ce SDMC de fiecare dată cere datele din pașaport. Noi
am câștigat încrederea beneficiarilor pentru că nu le-am cerut datele personale”,
a explicat Mulear.
Anul trecut, organizația a oferit asistență pentru 3.600 de beneficiari. În
acest an, numărul acestora a atins până în acest moment 1.225 de persoane. Numărul
de potențiali beneficiari în Chișinău ar putea fi mult mai mare, a precizat
Mulear, doar organizația nu reușește să-i acopere din insuficiență de resurse
financiare.
„Avem resurse umane, însă nu avem
resurse financiare. Noi am instruit mai mulți lucrători în teren, însă am fost
nevoiți să concediem doi dintre ei”, au explicat reprezentanții Genderdoc-M.
Datele oficiale arată că doar în Chișinău sunt aproximativ 6 mii 500 de
bărbați care fac sex cu alți bărbați, inclusiv heterosexuali. La nivel de țară,
acest număr se ridică la aproximativ 17 mii.
„Pentru a acoperi mai multă populație avem nevoie de resurse financiare și
resurse umane. Resursele umane se vor găsi imediat, dacă vor fi resurse
financiare. Fondul Global (n.r. Fondul Global de luptă cu HIV/SIDA, TB și
Malarie) pleacă și trebuie mărită finanțarea din partea statului. Primele proiecte s-au făcut doar pentru consumatorii
de droguri injectabile, nimic pentru bărbați care fac sex cu bărbați”, au
precizat reprezentanții Genderdoc-M.
O altă organizație vizitată de Kakhaber Kepuladze a fost „Pentru Prezent și
Viitor”, specializată în activități de prevenire a infecției HIV printre
consumatorii de droguri și lucrătoarele sexului comercial. Nina Tudoreanu,
președinta organizației, a menționat că în 2017 organizația a avut 4.200 de
beneficiari, consumatori de droguri injectabile, din Municipiul Chișinău și
raioanele Căușeni și Strășeni. Una dintre cele mai grave probleme identificată
de organizație este că majoritatea consumatorilor de droguri nu au poliță de
asigurare medicală și nu pot beneficia gratis de servicii medicale.
„80% dintre beneficiarii noștri nu lucrează nicăieri și respectiv nu au
poliță de asigurare medicală. Respectiv toate serviciile medicale pentru ei
sunt contra plată”, a menționat Nina Tudoreanu.
Organizația are un contract cu clinica Neovita care deservește în mod
special tinerii și adolescenții. Aceasta însă le poate oferi doar consultații
medicale, investigațiile și tratamentul sunt plătite de către beneficiari.
„Când am depus cererea de finanțare (n.r către UCIMP) pentru anul 2018, am
cerut bani pentru 4.000 de beneficiari. Însă din cauza deficitului bugetar am
primit finanțare numai pentru 3.000 de beneficiari”, a explicat Nina Tudoreanu.
Specialista afirmă că pentru atragerea beneficiarilor este nevoie ca
aceștia să aibă acces la un spectru larg de servicii sociale și medicale,
inclusiv la medicamente.
„Odată cu diminuarea finanțării din partea Fondului Global, organizația a
resimțit lipsa preparatelor de primă necesitate pentru consumatorii de droguri.
Noi nu am primit anul acesta preparatele cele mai necesare. Este vorba despre
heparină, troxevasin, apă oxigenată sau vitamine. Nu am primit nici naloxonă.
Sunt 13 denumiri de preparate pe care ei trebuie să le primească pentru
situații de urgență, noi însă nu avem de unde să le oferim”, a informat Nina
Tudoreanu.
ONG-ul speră că va primi finanțare și de la Compania Națională de Asigurări
în Medicină pentru a putea deservi suplimentar încă cel puțin 300 de
beneficiari.
L-am întrebat pe Kakhaber Kepuladze ce probleme esențiale a identificat în
urma discuțiilor cu reprezentanții ONG-urilor și instituțiilor medicale
publice. Ca o concluzie prealabilă, consultatul a menționat că statul se
implică financiar prea puțin în lucrul cu persoanele din grupurile cu risc de
infectare cu HIV/SIDA.
„Finanțarea din partea statului
trebuie să fie mai flexibilă. Programele de stat trebuie să conștientizeze că
donatorii cei mari pleacă și toate aceste cheltuieli trebuie să fie acoperite
din bugetul intern al țării. Cheltuielile nu trebuie acoperite parțial. Trebuie
să fie oferită toată gama de servicii, dacă vreți să atingeți rezultate și să
diminuați epidemia. Este vorba și despre dreptul omului de a avea acces la
servicii medicale”, a menționat Kakhaber Kepuladze.
În baza informației acumulate, consultatul urmează să elaboreze un raport
și să vină cu mai multe propuneri de înlăturare a barierelor identificate în
acordarea serviciilor persoanelor din grupurile de risc. Deja în toamnă,
potrivit expertului, urmează să fie organizate și o serie de training-uri
pentru organizațiile neguvernamentale și instituțiile medicale publice care
lucrează cu grupurile cu risc sporit de infectare cu HIV privind implementarea
instrumentelor complexe de prevenire și răspândire a infecției.
Vom preciza că Kakhaber Kepuladze este consultant în cadrul Fondului
Națiunilor Unite pentru Populație și coordonator al proiectelor de reducere a
riscurilor de infectare cu HIV/SIDA printre bărbații care fac sex cu alți
bărbați și lucrătoarelor sexului comercial în Georgia. De asemenea, este
consultant a mai multor rețele regionale care lucrează cu grupurile cheie.
În Republica Moldova, consultantul s-a aflat la invitația Centrului PAS și
UNFPA, vizita lui fiind parte a programului UNFPA pentru Moldova 2018-2022.
Tag: ong, hiv sida, evaluare, beneficiari
Categoria: Știri Interne
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
29 martie, 2018, 13:43
29 martie, 2019, 09:07
Cele mai citite
Povestea unei moldovence care a plecat în America să câștige ...
04 octombrie, 2023, 17:01
Ce îi deranjează cel mai mult pe moldoveni atunci când caută ...
09 noiembrie, 2023, 11:59
EDITORIAL VIDEO. Mita în spitale: dacă este mulțumire, de ce ...
25 octombrie, 2023, 11:22
Salariu mare și un loc de muncă aproape de casă. Ce-și mai d ...
13 decembrie, 2023, 16:20
S-a stins din viață Constantin Spînu, profesor universitar, ...
16 octombrie, 2023, 11:04
Cele mai actuale
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi4,55 %