Medicamentele antiretrovirale sunt specifice, si ele nu pot fi procurate la fel ca, de exemplu, un citramon. Responsabilii din regiunea transnistreană au încercat cu propriile forțe să le cumpere, dar, din păcate, încercarea s-a soldat cu eșec. Nu a fost posibil. Acum este o posibilitate și o oportunitate unică pentru responsabilii de la Tiraspol să satisfacă nevoile pacienților săi și acest lucru poate fi realizat cu suportul  programelor naționale de control al TB și HIV.

În primul rând, Programele Naționale sunt documente de politici, care reflectă necesitățile întregii țări, inclusiv ale regiunii transnistrene. În al doilea rând, Moldova a stabilit deja mecanisme de procurare a acestor medicamente din resurse financiare interne. În al treilea rând, există precedent cu procurările de vaccinuri pentru regiunea de Est, care se fac prin aceeași metodă. Partea transnistreană prezintă necesitățile în adresa programului national. Aici se face procurarea și ulterior vaccinurile sunt distribuite în regiunea de Est.

Este o situație imperativă și cred că hotărârea de Guvern care le va permite celor două instituții medicale republicane – Institutul de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc” și Spitalul Clinic de Dermatologie și Maladii Comunicabile, să cumpere medicamentele pentru pacienții din regiunea transnistreană trebuie urgentată. Într-adevăr, regiunea riscă să rămână fără medicamente pentru aproximativ 500 de pacienți cu HIV. Și este la fel de important să fie susținută această idee, pentru că este un prim pas în preluarea finanțării din bugetul local al tratamentului antituberculos și antiretroviral.

Există un plan de sustenabilitate în acest sens pentru ambele maluri. Acest plan include niște angajamente, inclusiv din partea regiunii de Est, de preluare a finanțării graduale a tratamentului și serviciilor medicale și sociale pentru pacienții cu HIV și TB. Și dacă în acest an sunt 520 de pacienți, în următorii ani ei vor trebui să preia finanțarea pentru toată linia I de medicamente pentru acești bolnavi.

Respectiv, dacă vor suporta eșec în acțiuni în acest an, la anul viitor acest eșec va fi și mai mare. Este un eșec inadmisibil.

De fapt, acest proces face parte din angajamentul pe care și l-a asumat Republica Moldova de a prelua treptat finanțarea serviciilor de prevenire și îngrijire TB și HIV  și procurărilor de medicamente pentru pacienții cu HIV și TB din resursele naționale, având în vedere că Fondul Global pentru combaterea TB, HIV/SIDA și Malariei își retrage treptat finanțarea din țara noastră.

Procurarea de medicamente TB și ARV pentru regiunea transnistreană a trecut printr-un proces de negocieri foarte îndelungat. A început încă anul trecut, când a fost elaborat planul de sustenabilitate financiară din bugetul public. În momentul în care partea transnistreană și-a asumat anumite angajamente, a fost nevoie de foarte multe calcule, au fost estimate riscurile, a durat foarte mult procesul de elaborare a actelor normative.

E adevărat că negocierile au durat cam mult, dar este important rezultatul obținut. Aici, pe malul drept, în momentul în care responsabilii din regiunea de Est și-au manifestat deschiderea și au manifestat dorința de a acoperi financiar aceste necesități, la Chișinău lucrurile s-au mișcat foarte repede.

S-au întrunit grupurile de lucru împreună cu reprezentanții OSCE. Acum, dacă s-ar folosi același mecanism internațional de procurare sau cel national de procurare de urgență a medicamentelor, utilizate pentru procurările de medicamente ARV pentru 2018 pentru malul drept, riscul ca pacienții să rămână fără tratament poate fi diminuat.

Sigur nu e o situație comună. Este una de urgenta, dar ținând cont că această schimbare s-a produs în premieră, sunt optimistă că pacienții nu vor rămâne fără tratament.