La limita austerității. Cum luptă ONG-urile împotriva extinderii HIV/SIDA în Moldova cu banii veniți din afară, dar împărțiți de stat
Vadim Vasiliu
31 iulie, 2018, 16:35
Vizualizări: 3451
Punctul de schimb de seringi pentru consumatorii de droguri injectabile din Soroca se află în aripa dărăpănată a Asociației Proprietarilor de Locuințe Privatizate. Interiorul edificiului pare să nu fi fost reparat de pe vremea sovieticilor. Ca să mai acopere vechiturile, angajații au lipit pe pereți pliante și postere cu informație despre HIV/SIDA și alte maladii conexe consumului de droguri injectabile.
Așa am găsit
filiala organizației neguvernamentale „Tinerele femei din Cernoleuca”, într-o
zi de joi, când am mers în vizită să
facem un reportaj despre activitatea acestor oameni.
Organizația oferă servicii de consiliere și prevenire a infecției HIV printre consumatorii de droguri injectabile. La modul practic, aici beneficiarii primesc seringi noi, de unică folosință, prezervative, diverse unguente și, dacă vor, se testează la HIV și hepatite.
Oficiul organizației neguvernamentale „Tinerele femei - Cernoleuca” din orașaul Soroca
Le-ar fi
oferit mai multe servicii, așa cum făceau anul trecut, de exemplu, dar, spun
angajații, li s-a tăiat din finanțe. Așa că organizația a fost nevoită să
renunțe la serviciile psihologului, juristului, neurologului, iar din patru
outreacheri, au rămas doar trei.
Chiar și la
salarii au trebuit să umble, după ce Fondul Global de luptă cu HIV/SIDA, TB și
Malarie a redus aproape în jumătate finanțarea pentru programele de prevenire
și combatere a HIV/SIDA în Republica Moldova. De altfel, după această retragere
financiară, statul are obligația să preia treptat finanțarea programelor din
bugetul intern pentru a nu permite extinderea HIV/SIDA în țară.
„Noi oferim seringi, prezervative și literatură. Lucruri elementare. Șervețele cu alcool. Am cerut în acest an să ne dea măcar niște antiseptice, măcar un unguent de streptomicină, iod, verde de briliant, strictul necesar. Nu am primit nimic, niciun unguent, nici măcar levomecol. Nu am în vedere să ne dea în fiecare lună, ca la Bălți. Măcar o dată la trei luni”, cu această mărturisire am început discuția cu Ala Slivca, șefa filialei din Soroca a organizației neguvernamentale „Tinerele Femei din Cernoleuca”.
Ala Slivca, coordonatorul filialei din Soroca
Femeia
povestește că este pentru prima dată în ultimii ani când ONG-urile mici,
locale, din domeniul HIV/SIDA se simt constrânse și nevoite să strângă bine
cureaua pentru a putea face față lucrurilor. Mai mult, recipientul
guvernamental al Fondului Global a decis să schimbe și modelul de finanțare al
ONG-urilor, astfel că acum acestea trebuie să se gândească de unde găsesc banii
care nu le ajung pentru a putea continua prestarea serviciilor de altă dată.
Pentru că banii nu ajung, iar distribuitorul local, a schimbat și modalitatea
de finanțare în acest an, resursele fiind oferite per beneficiar și nu pentru
proiecte, organizațiile spun că sunt nevoite să lupte pentru fiecare om care ar
putea să-l deservească.
Din acest an, singurul recipient al banilor Fondului Global este instituția guvernamentală Unitatea de Coordonare, Implementare și Monitorizare a Proiectelor în Domeniul Sănătății (UCIMP). De la ea ONG-urile din domeniul HIV/SIDA primesc resursele pentru implementarea programelor de prevenire și control a HIV/SIDA în țară. Organizația a decis să schimbe modelul de finanțare al acestora, oferind câte 25 de euro per beneficiar. Cum a fost calculată suma nu este clar, dar ONG-urile, mai ales cele locale, resimt tot mai mult austeritatea. ONG-ul „Tinerele femei din Cernoleuca” este un exemplu elocvent în acest sens. La punctul de schimb de seringi din Soroca ne-am întâlnit cu Ala Slivca și trei outreacheri: Alexandru, Natalia și Iana.
Nalalia a venit la Soroca din orașul Bălți. Oureach
Notă: Outreacherii sunt persoanele din organizație care lucrează nemijlocit cu grupurile cheie de beneficiari. De obicei, aceștia sunt parte a grupului cu care lucrează sau au făcut parte din acest grup. Ei cunosc locurile unde se adună consumatorii de droguri, limbajul acestora și tot felul de tehnici pentru a-i convinge să se adreseze organizațiilor neguvernamentale după ajutor. Asta înseamnă, pe lângă schimb de seringi, prezervative, diverse unguente, și consiliere psihologică sau asistență juridică.
În timp ce
discutăm, Ala deschide un pachet cu seringi destinat unui consumator de droguri
pentru o lună. Ne arată conținutul acestuia: 15 seringi de 2 ml; 13 seringi de
5 ml; 4 seringi de 20 ml și 6 de 10 ml.
„Cu aceste
seringi ei injectează heroină. Puțini din Soroca folosesc heroina. Seringa de
10 ml se folosește la vint (tip de drog sintetic)”, explică Alexandru.
La punctul de schimb de seringi din Soroca vin în permanență 150 de oameni. Reprezentanții organizației spun că, dacă îi adaugă și pe cei care vin și pleacă, atunci ar ajunge la 400 de persoane. Cel puțin cu acest număr de beneficiari au încheiat anul 2017. Am întrebat-o pe Ala Slivca cine sunt cei care vin și pleacă și cum funcționează fluctuația beneficiarilor.
Iana, outreach
„Iată, a revenit
Leoha luna trecută. Nu pot să-l scot de la evidență. Vasileski și Krolik au
ieșit recent din închisoare, iar Sancik a fost închis pe 9 luni. Acești oameni
vin și pleacă, iar cei stabili sunt 150 de persoane”, a explicat responsabila.
Evidența
consumatorilor se face fără indicarea numelor și prenumelor. Fiecare dintre ei
are un cod, iar cei din organizație îi cunosc pe toți după porecle. De multe
ori, poreclele sunt denumiri de orașe vizitate de consumatorii de droguri. De
exemplu, Magadan, Murmansk sau Tiraspolskii. Alți au porecle de animele –
Zaiaț, Koni, Slon. Consumatorii de droguri sunt oamenii care fug de propria lor
identitate și de numele din pașaport, explică outreacherii.
„Max la noi e
Mocasin, iar Natalia e Beltskaia”.
De ce este importantă consilierea consumatorilor de droguri
Natalia s-a
mutat acum 2 ani de la Bălți la Soroca. Aici lucrează la o fabrică de
încălțăminte ce aparține italienilor. Salariul ei este de 3.000 de lei. Este
mai degrabă o excepție, recunosc reprezentanții organizației, având în vedere
că mulți dintre consumatorii de droguri injectabile, sunt fără locuri de muncă.
Totuși, spun outreacerii, care, de altfel, muncesc și ei, consilierea psihologică îi ajută foarte mult să depășească diverse stereotipuri și barierele sociale. Este foarte important pentru cei care au scăpat de dependență să beneficieze de asemenea servicii, pentru că doar așa reușesc să-și găsească un loc de muncă și chiar să-și întemeieze familii.
Conținutul unui colet oferit beneficiarului pentru o lună
„Iurcik, unul dintre beneficiari, fost
pușcăriaș, a spus că nu va lucra în viața sa, iar deunăzi l-am văzut la
asamblat lăzi pentru fructe. Maseanea s-a angajat la fabrica de pâine. Sigur,
nu-l vor lăsa să coacă pâine, dar să care lăzi, să descarce o dubă, nu e mare
scofală. Grobik lucrează în construcție cu plăcile de carton și ipsos. E un
băiat mai serios, dar el a început să se injecteze de curând, înainte îi plăcea
doar să tragă la măsea”, explică Iana, unul dintre outreacheri.
Organizațiile
neguvernamentale spun că pentru a convinge un consumator de droguri să
beneficieze de servicii de consiliere, să vină după seringi noi sau să se
testeze la HIV este foarte complicat. Uneori e nevoie de zile sau luni de
discuții, până un consumator acceptă să primească ajutorul.
„Abia la al treilea, al patrulea contact, el poate să accepte testarea la HIV. Când apare un beneficiar nou, acestuia i se oferă un pachet cu seringi de unică folosință, apoi el este întrebat dacă vrea să treacă testul la HIV. Acesta este primul contact cu beneficiarul. I se oferă un număr de identificare. De cele mai multe ori, beneficiarul refuză testarea din prima. Trebuie să treacă ceva timp să se lase testat, este vorba de acomodarea psihologică și de încredere”, povestește Ala Slivca.
Depozitul cu pachetele de seringi
Cel mai mult
consumatorii de droguri se tem că odată ce vor cere ajutor le va fi dezvăluită
identitatea.
„Nu există siguranța că, dacă se va depista
ceva, informația va rămâne secret. Când eram la Bălți, știam că este un oraș
mare și ne era totuna, aici e altceva”, explică Natalia, unul dintre
outreacheri, mutată recent din Bălți.
Max, un
consumator de droguri, intervine cu voce joasă și obosită: „Nu este vorba doar
de confidențialitate, ci de faptul că omul care se învârte în cercurile de
consumatori, nu are încredere în oameni din start. Nu în zadar se spune că abia
după a patra încercare se acceptă testarea”, explică Max.
De altfel, zece
dintre beneficiarii organizației sunt HIV-pozitivi. Numele lor sunt ținute în mare
secret. Așa e regula, spun ong-iștii de la Soroca.
Revenind la cei 25 de euro pe care îi primesc din acest an organizațiile din domeniul HIV/SIDA de la UCIMP, Victoria Cojocaru, președintele Asociației „Tinerele femei din Cernoleuca”, spune că aceștia le ajung doar necesitățile logistice și salariile angajaților.
Alexandru, fost conumator de droguri, outreach
„Noi ne
acomodasem cu schema care funcționa înainte. Primeam bani de la Soros special
pentru unguente – heparină și troxevasină. Acum ni s-a spus că o să primim cele
necesare de la UCIMP, însă a trecut jumătate de an și nu am primit niciun
unguent”, povestește Victoria Cojocaru. Preparatele sunt necesare pentru
tratarea venelor și rănilor apărute în urma injectării.
Organizația acoperă cu servicii beneficiari din opt raioane – Soroca, Florești, Drochia, Râșcani, Dondușeni, Edineț, Ocnița și Briceni. UCIMP le-a alocat 34 de mii de euro, cât să le ajungă pentru 1400 de beneficiari. În realitate, spune Victoria Cojocaru, ar fi putut să acopere cu servicii în jur de 1650. Pe din afară au rămas și lucrătoarele sexului comercial, și acestea în număr de aproximativ 300. Banii, adaugă ea, ajung pentru organizarea seminarelor de informare, salarizarea angajaților, chiria spațiilor, cheltuieli de transport, cheltuieli pentru telefon, rechizite de birou, contabilitate și servicii bancare.
Coridorul organizației
„Anii precedenți am avut proiect gender, am desfășurat seminare pentru femeile consumatoare de droguri despre, protejare, sănătatea reproducerii, profilaxia cancerului mamar, cancerului de col uterin. Din discuțiile cu ele am aflat că sunt multe lucrătoare ale sexului comercial care sunt marginalizate. Noi am început să le invităm și pe acele femei la seminarele noastre. Noi le învățam cum să capete încrederea în sine, cum să ducă un mod sănătos de viață. Am vrut să acoperim cu servicii 200-300 de femei din acest grup, dar nu am putut pentru că nu avem finanțare. Aceste femei sunt mai sensibile, neprotejate. Noi le-am informat despre riscurile de infectare, profilaxia transmiterii virusului HIV și a hepatitelor virale. Le-am explicat de ce important să se adreseze la timp la medic. Dacă am fi avut o acoperire anume pentru aceste femei, am fi lucrat mai mult cu ele”, a precizat Victoria Cojocaru.
Televizor sovietic la intrarea în oficiu
Pentru comparație, anul trecut, organizația a primit pentru aceleași servicii 41 de mii de euro. Victoria Cojocaru spune că deocamdată nu există riscul ca lucrurile să iasă de sub control în ceea ce ține infectarea populației cu HIV sau hepatite virale, deoarece seringile și prezervativele sunt livrate la timp. Cu toate acestea, organizația se descurcă tot mai greu financiar, iar beneficiarii duc lipsa serviciilor descrise, care pentru ei deveniseră o normă.
Tag: consumatori de droguri, 25 de eruo, ucimp
Categoria: Știri Interne
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
25 aprilie, 2018, 12:28
Cele mai citite
Ce îi deranjează cel mai mult pe moldoveni atunci când caută ...
09 noiembrie, 2023, 11:59
Salariu mare și un loc de muncă aproape de casă. Ce-și mai d ...
13 decembrie, 2023, 16:20
EDITORIAL VIDEO. Mita în spitale: dacă este mulțumire, de ce ...
25 octombrie, 2023, 11:22
„Au scos-o moartă...Capul copilului ieșea și se ducea înapoi ...
27 decembrie, 2023, 18:32
„Felul în care îmi vorbesc medicii de la Anenii Noi, mă fac ...
22 noiembrie, 2023, 10:22
Cele mai actuale
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi4,42 %