Astfel, Nota de argumentare a fost schimbată, iar unele afirmații privind starea de corupție din sistemul de sănătate au dispărut. Așa cum a fost de așteptat, Cabinetul a aprobat documentul fără nicio întrebare suplimentară, iar Svetlana Cebotari s-a străduit să-l prezinte în termini cât mai pozitivi.

Că nota de argumentare este schimbată se observă lejer din prima frază, în care autoritatea descrie starea de fapt:

„În sectorul sănătății corupția ia multiple forme, cum sunt: distorsiuni în procesul de procurare a serviciilor medicale, proces mai puțin structurat de stabilire a priorităților în sectorul sanitar, alocare necorespunzătoare a resurselor financiare limitate, plăți neformale pentru serviciile medicale din cadrul sistemului de asigurări obligatorii de asistență medicală (...)”

De fapt, această frază a fost înlocuită cu alta, care indica foarte clar de unde pornesc interesele și corupția din sistemul de sănătate, fără a face referire la „multiple forme”, termen care nu comunică nimic. Următoarea este fraza care a fost inițial scrisă în același Plan de acțiuni publicat pentru dezbateri publice și care a dispărut din document:

„În sectorul sănătății corupția servește intereselor private ale unor lucrători medicali și persoane cu funcții administrative prin lezarea dreptului cetățenilor la servicii de sănătate, accesul la serviciile medicale necesare, utilizarea mai puțin eficientă a resurselor financiare publice”.

Frază inclusă în documentul prezentat astăzi Guvernului

Formularea inițială din proiectul supus dezbaterilor publice în luna iulie 2018

A dispărut și fraza în care se menționa franc că din cauza lipsei de transparență în procesul de contractare cu CNAM, instituțiile medicale sunt nevoite să recurgă la soluții ilegale. Nu se mai menționează nimic nici despre faptul că nu se întomesc procese verbale din timpul negocierilor. Toate aceste argumente tranșante au fost modificate cu următoare frază, complexă și încurcată:

„Procedurile şi mecanismele de contractare la toate nivelele de asistență medicală nu se axează pe calitate şi rezultatele activității prestatorului de servicii medicale, raportare şi evaluare transparentă a serviciilor, protecția drepturilor persoanelor asigurate și claritatea responsabilităților prestatorului de servicii medicale (Strategia de dezvoltare instituțională a Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină pentru anii 2016-2020, p. 15). Informația plasată pe pagina web oficială a Companiei Naționale de Asigurări în Medicină privind contractarea prestatorilor și a serviciilor medicale este incompletă și nu este ușor de identificat în cadrul acesteia”.

Formularea inițială care nu se mai regăsește în documentul votat:

În ceea ce privește acreditarea în Sănătate, realizată acum de ANSP, a fost scos termenul „corupție” și înlocuit cu „posibile condiții favorizante pentru realizarea unor plăți informale”.

Ministerul Sănătății a „umblat” și la acțiunile concrete care ar trebui să ducă la descurajarea corupției. Așa cum până acum Ministerul Sănătății, dar și CNAM s-au opus publicării contractelor semnate dintre CNAM și instituțiile contractate, folosind toate mijloacele de care au dispus, situația se repetă. La acțiunea 1.2.8 a fost înlocuită expresia „publicarea contractelor” cu publicarea „informațiilor privind contractarea”, ceea ce se întâmplă și acum și nu soluționează problema lipsei de transparență.

Formularea inclusă după procesul de consultare publică

Forumularea inițială, care nu se mai regăsește în actualul document:

Planul de acțiuni a fost citit în ședință cu multă expresivitate și cu o abundență de termeni pozitivi de către ministra Sănătății.

„Proiectul de document de politică publică are drept scop îmbunătățirea accesului populației la servicii de sănătate, a calității serviciile prestate și eficienței utilizărilor resurselor financiare publice, inclusiv ale FAOAM, prin asigurarea unui proces decizional transparent, receptiv, riguros, inclusiv și participativ, prin îmbunătățirea cadrul normativ existent privind contractarea instituțiilor medico-sanitare, dezvoltarea unor instituții transparente, rezistente și integre referitor la riscurilor de corupție”, a declarat Svetlana Cebotari.

Ce ar trebui să obținem peste doi ani

Conform planului de acțiuni, toate instituțiile ar urma în următorii doi ani să aplice măsuri elementare de transparență pe care însă nu le-au aplicat niciodată în ultimii peste 20 de ani.

Astfel, toate instituțiile care intervin într-o anumită etapă în gestionarea banilor din asigurările medicale vor trebui să asigure în proporție de sută la sută publicarea actelor normative elaborate, dar și respectarea tuturor pașilor prevăzuți în Legea privind transparența în procesul decizional. De asemenea, până la sfârșitul acestui an ar trebui să fie gata metodologia de stabilire a costurilor și cheltuielilor din fondurile publice, iar din primul trimestru al anului viitor să poată fi găsită, pe site-urile instituțiilor publice, de către orice cetățean care este interesat de subiect.

Tot până la sfârșitul anului trebuie să fie gata o metodologie care să explice modul de formare a prețurilor achitate din mijloace publice în Parteneriatele Public Private. Aceasta trebuie să fie publică. O altă metodologie de formare a prețurilor în domeniul farmaceutic trebuie să fie pusă la dispoziția opiniei publice până la sfârșitul acestui an.

În altă ordine de idei, Centrul pentru Achiziții Publice Centralizate în Sănătate ar urma să fie obligat să monitorizeze anual costurile pentru medicamente achiziționate din banii publici, în comparație cu prețurile înregistrate de sursele internaționale de referință pentru achiziții, iar rapoartele trebuie să fie făcute publice. Măsuri de transparență urmează să fie luate și în procesul de acreditare a instituțiilor medicale, dar și în procesul de luare a deciziilor în cadrul comisiei pentru medicamente compensate.

Pentru o parte din acțiunile prevăzute instituțiile medicale vor trebui să găsească resurse financiare ca să acopere măsurile care li se impun.