Despre 4 miniștri pe scurt: salarii de 12.000 de lei pentru doctori, spitale regionale și marea indexarea de 3 procente. Cine au fost și ce au lăsat în urma lor miniștrii Sănătății
Irina Papuc
22 septembrie, 2018, 10:27
Vizualizări: 8714
Cel mai longeviv ministru al Sănătății din ultimii șase ani a fost Andrei Usatîi, care avea susținerea Partidului Liberal Democrat pentru această funcție. A avut un mandat complicat, marcat de acuzații de corupție și dosare penale.
În anul 2015 a avut loc marea schimbare – Ministerul
Sănătății era cedat Partidului Democrat din Moldova, iar
de atunci s-au tot perindat în fotoliul de ministru tot felul de demnitari.
Niciunul n-a stat foarte mult, astfel că în ultimii trei ani urmează să fim
martorii la a cincea numire a în funcția de ministru al Sănătății, Silvia Radu.
Ea ar urma să fie al cincilea ministru după: Mircea Buga, Ruxanda Glavan, Stela
Grigoraș și Svetlana Cebotari. Iată o scurtă retrospectivă a mandatelor celor
patru miniștri și ce au lăsat aceștia în urma lor odată cu plecarea din
funcție:
Mircea Buga,
ministrul care a înlocuit torționarul
Mircea Buga venea în februarie 2015 în funcția de
ministru al Sănătății în Guvernul Gaburici. Era un an complicat, cu arestări în
sistemul sanitar și o criză majoră de medicamente în spitale. Proaspăt venit în
funcție, Mircea Buga spunea că are încredere în Guvernul Gaburici că va avea un
mandat complet de 4 ani, însă s-a întâmplat să fie numai de patru luni.
Ce-i drept, Buga își păstrase fotoliul de director la CNAM, pentru orice
eventualitate, cu tot optimismul declarat în spațiul public. Sistemul sanitar
vedea venirea lui cu ochi buni, oamenii din interior fiind mulțumiți că, în
sfârșit, pleca torționarul, adică Andrei Usatîi.
Salarii de
12.000 de lei și primul spital regional, nou-nouț din talpă la Bălți
Proaspăt venit în funcție, Mircea Buga declara în fața
camerelor de luat vederi că salariile medicilor ar trebuie să ajungă la cel puțin 12.000 de lei. Ex-ministrul era conștient de realitățile Republicii
Moldova, însă nu s-a putut abține să declare că „trebuie să le dăm (n.r. –
medicilor) această speranță”. În anul 2015 salariul mediu al unui doctor era de
aproximativ 4.800 de lei, însă nici astăzi, după trei ani de la acele
declarații, medicii nu ridică așa lefuri. În schimb, reamintim că directorul
general al CNAM are un salariu lunar de 44.000 de lei.
Tot Mircea Buga declara în cadrul mandatului său că în următorii trei ani,
adică cam prin acest an, ar fi trebuit să vedem primul spital regional,
construit de la zero, la Bălți.
„Este un spital care urmează să fie construit și dotat și care să presteze
servicii pentru o mare parte a populației Republicii Moldova. Credem că ar
putea deservi circa 1 milion de cetățeni din nordul țării. Acest spital va prelua partea cea mai mare a serviciilor
de ordin chirurgical. Va fi un centru inter-administrativ, unde vor fi preluate
cazurile cele mai complicate din domeniul chirurgical, în special –
neurochirurgie, cardio-chirurgie, care nu există acum acolo. Intenționăm să
includem și radioterapia, care trebuie să fie descentralizată. Totodată, va
exista și o unitate de primiri urgente. Spitalul urmează să fie construit din
surse externe, în mare parte. Guvernul va purta negocieri cu mai mulți
donatori. Deja avem deschidere din partea unor parteneri internaționali. În
următorii doi-trei ani vom avea primele rezultate”, declara Mircea Buga, în cadrul unui interviu pentru Sănătate INFO. Acum, în 2018, nici vorbă de așa
ceva.
Toleranță
zero la corupție – era încă unul din obiectivele ministrului Buga. Partenerii
externi cereau Guvernului să implementeze mecanisme eficiente în maxim 12 luni
care să limiteze plățile duble și plățile informale în sistemul spitalicesc.
Plățile informale au bătut Guvernul Gaburici, căci Guvernul a picat, iar
corupția și plățile duble au rămas.
Ministra cu plan de PR pentru televizor
Ruxanda
Glavan a fost unul dintre cei mai controversați miniștri. Declarațiile și
promisiunile făcute de ea erau atât de frecvente, încât oamenii nu mai reușeau
să țină pasul cu toate angajamentele declarate, cel mai des, în fața camerelor
de luat vederi. În cele din urmă, Glavan a plecat din funcție, după ce propriul partid și-a retras susținerea politică pentru ea.
Unica reformă
care i-a afectat direct și esențial pe doctori este reforma Ruxandei Glavan
privind salarizarea lucrătorilor medicali în iulie 2016. Regulamentul sovietic
existent de foarte mulți ani a fost schimbat cu altul care, însă, nu a fost
acceptat de comunitatea medicală și a dus în unele cazuri la micșorarea
salariului și nu la majorarea lui. Au fost scoase categoriile pe care le
obțineau medicii, dar și alte beneficii în baza cărora se calcula salariul
final. În schimb, au fost introduse criterii de performanță care, odată
îndeplinite, ar fi suplinit leafa de bază cu 20 la sută. Procesul de stabilireși evaluare a criteriilor de performanțe a fost total netransparent, astfel că
numeroși medici s-au plâns că nu și-au primit banii pentru realizarea
indicatorilor. Mai mult, spitalele au fost contractate în 2017 la nivelul
anului 2016, iar directorii de spitale au fost forțați să găsească soluții.
O altă
reformă realizată pe timpul Ruxandei Glavan a fost majorarea tarifelor la
serviciile medicale, care s-a făcut cu mult scandal și cu minimă transparență.
Deși Parlamentul a somat Guvernul, printr-o hotărâre, să revadă tarifele majorate în unele cazuri și cu 300 de procente, acest lucru nu s-a întâmplat nici
astăzi, fiind introduse doar modificări la metodologia de calcul.
Ieftinire de 40 procente la medicamente, ordine ascunse
și o reformă ratată
A fost o
promisiune populistă, căci în final doar un procent infim din totalul de medicamente înregistrate în Republica Moldova au fost ușor ieftinite și acelea erau deja medicamente accesibile, cum ar fi valeriană, iod, aspirină,
papaverină etc. În ceea ce privește transparența, Sănătate Info a analizat
toate ordinele semnate de către autoritate dintre care numai 12 procente au
fost făcute publice.
Ruxanda
Glavan va rămâne în amintirea moldovenilor însă pentru reforma ratată a
spitalelor. După ce un proiect de reformă a fost discutat la Colegiul
Ministerului Sănătății, PDM a anunțat că își retrage susținerea politică pentru
această reformă și că ea trebuie gândită altfel. De altfel, cu câteva luni
înainte de a fi gata reforma propriu-zisă, Ministerul Sănătății pregătise spoturi despre noile spitale regionale care rulau la televizor. De altfel,
Ruxanda Glavan a fost primul ministru care a refuzat orice interviu cu
jurnaliștii Sănătate INFO, în schimb
solicita televiziunilor să le arate moldovenilor „reformele” pe care le realizează Ministerul Sănătății pentru ei. Ruxanda Glavan a fost ministru al
Sănătății din 2015 până în 2017.
Un ministru kamikaze
Stela
Grigoraș a fost ministru al Sănătății, Muncii și Protecției Sociale pentru doar
câteva luni, din iulie până în decembrie 2017. Înainte de a fi numită la
ministerul proaspăt comasat, Grigoraș declara pentru Sănătate INFO că trebuie
să fii „kamikaze” să accepți o astfel de funcție. Și a acceptat-o. Ministrei
Grigoraș i-au rămas moștenire de la Ruxanda Glavan mai multe probleme
stringente – în primul rând procesul cu medicii rezidenți care au studiat pe banii statului, apoi au refuzat să se angajeze în sate, de la care Ministerul
Sănătății cerea restituirea sumei de 240.000 de lei. Apoi, Stela Grigoraș
trebuia să aducă mai multă transparență în plata indicatorilor de performanță,
ceea ce nu a făcut. În schimb, Stela Grigoraș a semnat un ordin prin care a interzis medicilor să comunice cu presa, fără coordonarea Ministerului Sănătății.
Stela
Grigoraș a plecat din guvern odată cu mai mulți miniștri schimbați de PD. Ea a
declarat jurnaliștilor că nici măcar nu a fost anunțată despre faptul că urma
să fie schimbată cu Svetlana Cebotari, pe atunci aspirantă a postului de
secretar de stat la Ministerul Sănătății.
„Mulțumim, ajunge”
Acesta a fost
mesajul indirect al premierului Pavel Filip pentru Svetlana Cebotari, care a
fost ministru timp de 9 luni. Deși s-a declarat mulțumit de activitatea ei,
premierul a spus că este nevoie de o persoană cu mai multe calități de
management, de aceea fotoliul îi va fi cedat Silviei Radu.
Mandatul
Svetlanei Cebotari a fost marcat de lipsă de transparență și multe
incertitudini. Deși printre prioritățile declarate pentru 2018 s-au numărat din
nou reforma spitalelor, crearea unui spital regional, majorarea salariilor
angajaților din Serviciul supravegherii de stat a sănătății publice, să fie
reformată medicina primară, nimic din toate acestea nu s-au realizat. Cea mai
scandaloasă reformă este cea a medicinii de familie, care s-a făcut până acum
doar pe hârtie. Dezbateri publice nu au fost realizate în maniera în care o cere legea, însă modificările oricum au fost votate în Parlament, în pofida atenționărilor despre viitoare blocaje la faza de implementare. Deși actualii responsabili au
declarat că medicii de familie vor putea să încheie contracte direct cu CNAM
chiar din al doilea trimestru al acestui an, acest lucru nu este posibil nici
până acum, ministerul fiind ocupat cu modificările legislative pe care trebuie
să le opereze în termen de trei luni de la votarea modificărilor legislative.
Medicii nu o
vor uita pe Svetlana Cebotari pentru indexarea salariilor de 3,7 la sută,
promisă și realizată din 1 aprilie 2018. Unii lucrători medicali au ales să
facă haz de necaz de „marea indexare”, amuzându-se pe seama situației.
La fel ca și Ruxanda Glavan și Stela Grigoraș și Svetlana Cebotari a refuzat să răspundă întrebările jurnaliștilor SănătateINFO, deși un demers jurnalistic a fost înaintat în acest sens. Svetlana Cebotari a fost solicitată să răspundă la cele mai mari probleme ale medicilor, raportate însuși de către aceștia prin scrisori către redacția noastră, ceea ce a refuzat să facă până la momentul plecării ei din funcție. Cebotari nu a răspuns nimic nici atunci când a fost întrebată despre plecarea sa din funcție, în schimb a scris pe Facebook un mesaj generalist de rămas bun. Tot pe Facebook a preferat să-și scrie și Silvia Radu mesajul de „bun venit”.
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
Cele mai citite
Povestea unei moldovence care a plecat în America să câștige ...
04 octombrie, 2023, 17:01
Ce îi deranjează cel mai mult pe moldoveni atunci când caută ...
09 noiembrie, 2023, 11:59
EDITORIAL VIDEO. Mita în spitale: dacă este mulțumire, de ce ...
25 octombrie, 2023, 11:22
S-a stins din viață Constantin Spînu, profesor universitar, ...
16 octombrie, 2023, 11:04
Salariu mare și un loc de muncă aproape de casă. Ce-și mai d ...
13 decembrie, 2023, 16:20
Cele mai actuale
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi4,57 %