Juriștii propun o lege nouă în domeniul exercitării profesiunii de medic. Actualul act normativ este generalist și trebuie schimbat în totalitate
Elena Cioina
16 noiembrie, 2018, 14:13
Vizualizări: 6210
Legea cu privire la exercitarea profesiunii de medic, adoptată în anul 2005, trebuie abrogată și elaborată alta nouă. Actul normativ este unul generalist și nu există articol care să nu aibă nevoie de modificări sau completări. De asemenea, documentul nu conține și nu definește univoc toate noțiunile și termenii legați de exercitarea profesiei de medic.
Chiar și noțiunea de medic nu este reglementată
în niciun act normativ din Republica Moldova. Sunt câteva dintre concluziile analizei
ex-post juridice efectuată la legea cu privire la exercitarea profesiunii de
medic și prezentate în cadrul audierilor publice organizate de către Comisia
parlamentară protecție socială, sănătate și familie. Aceasta este a doua rundă
de audieri pe marginea subiectului.
Potrivit autoarei raportului, avocata Ina Soțchi,
actuala lege cu privire la exercitarea profesiunii de medic nu corespunde Hotărârii
de Guvern din 2007 cu privire la aprobarea Strategiei de dezvoltare a
sistemului de sănătate în perioada 2008-2017 și nici Strategiei naționale de
sănătate publică pentru anii 2014-2020, aprobată de Guvern în decembrie 2013.
„Întâi de toate acest act nu conține și nu
definește univoc toate noțiunile și termenii legați de exercitarea profesiei de
medic. Asemenea noțiuni nu se conțin practic în niciun alt act normativ. Însăși
noțiunea de medic nu este reglementată în niciun act normativ. Acest fapt este
foarte grav, deoarece medicul poate participa în relațiile sociale în diferite
activități. Mă refer chiar și la situațiile când medicului îi este înaintată o
învinuire sau este suspectat de anumite lucruri, această noțiune ar defini clar
care este subiectul. Nu există o noțiune clară ce reprezintă noțiunea de medic”,
a menționat jurista în prezentarea raportului.
Din acest motiv, spune jurista, este nevoie de
reglementări specifice și clare pentru fiecare domeniu al sănătății în care
activează medicii.
„Acest act normativ ar urma să conțină
prevederi care ar reglementa toate domeniile în care activează medicii și
respectiv ar trebui să conțină prevederi care în acest moment se regăsesc și în
alte legi, cum ar fi Legea cu privire la Ocrotirea Sănătății sau Legea cu
privire la obligațiile și drepturile pacientului. Legea 264 (n.r. Legea cu
privire la exercitarea profesiunii de medic) nu poate fi analizată separat de aceste două
legi. Prin urmare sarcina legiuitorului ar fi să delimiteze clar, pe instituții
noțiunea de medic, lucrător medical, farmacist, stomatolog, etc. Fiecare instituție
trebuie, în parte, să reglementeze drepturile și obligațiile acestora,
specifice activității medicilor”, a adăugat jurista.
În același timp, modul de exercitare a
profesiunii de medic este reglementat în paralel în mai multe acte legislative,
spune Ina Soțchi, mecanismul fiind considerat unul periculos chiar și de către
Curtea Constituțională. Reglementarea, spune autoarea documentului, creează
paralelisme juridice care pot duce la o interpretare eronată în defavoarea
medicului.
La fel, în actualul act normativ nu sunt
identificate clar incompatibilitățile și restricțiile pentru exercitarea
profesiunii de medic, or, cele care sunt identificate nu stabilesc clar
temeiurile și termenele cât acestea durează. Nu sunt descrise nici drepturile
specifice medicului, cele existente fiind noțiuni generale, care se regăsesc și
în alte acte normative precum e Codul Muncii și vizează toți cetățenii țării.
La fel de grav este și faptul că în actuala
lege nu este descris niciun mecanism de protecție a medicilor în caz de
malpraxis. Însăși noțiunea lipsește cu desăvârșire. Medicii nu au nicio
instituție care să le reprezinte și să le apere drepturile.
„Nu este prezentat și reglementat modul de
constituire a unui organ reprezentativ al medicilor, care ar avea atribuții în
examinarea și soluționarea cazurilor de malpraxis. Nu sunt identificate și nici
descrise mecanisme de asigurare împotriva riscului de eroare medicală. Nu este
identificat și stabilit modul de despăgubire a pacienților în cazurile de
malpraxis, mai cu seamă implicarea medicului în acest proces anevoios”,
precizează jurista.
Din acest motiv medicii din Moldova se simt
neprotejați în totalitate, iar impactul acestor scăpări se pot vedea în cifre,
mai exact în exodul medicilor din sistemul medical. Juriștii au analizat evoluția
fenomenului luând drept reper anul 2000 – când nu exista legea, 2005 – când
aceasta a fost adoptată și anii 2016 – 2017.
Dacă am efectua o analiză pe domenii, atunci,
de exemplu, în 2011-2012 a fost efectuat un studiu în care experții constată o
insuficiență de medici de familie. Mai mult, modul de repartizare a acestora pe
teritoriul țării este neuniform.
„Dacă ar trebui să analizăm coeficientul de 6,6
medici la 10 mii populație, care ar trebui să fie o normă pentru toata țara,
atunci în raioanele Cantemir, Hâncești, Leova, Nisporeni, Rezina, Ungheni, Căușeni,
Glodeni, fălești este constatat o asigurare de la 2,6 până la 3,9 medici la 10
mii populație. În prezent avem o asigurare de 28,9 medici la 10000 de
locuitori, iar în anul 2000 cifra era de 32,6 la 10 mii populație”, afirmă
jurista Ina Soțchi.
Recomandările juriștilor
Juriștii spun că întâi de toate documentul nou
trebuie să conțină noțiunile și definițiile tuturor actorilor implicați în
prestarea serviciilor de sănătate și în exercitarea profesiei de medic. De asemenea,
acesta trebuie să stabilească principiile fundamentale și specifice fiecărei
instituții în parte, incompatibilitățile. Chiar dacă acestea sunt enumerate în
actuala lege, felul în care sunt formulate sunt neclare.
„De exemplu, în lege este stabilit faptul că
medicul care a comis o încălcare are anumite interdicții de a exercita această
funcție. În lege însă nu e stabilit cât at trebui să dureze această
interdicție, o anumită perioadă de timp sau nelimitat. La fel pentru fapte care
lezează onoarea și demnitatea întregii bresle profesionale sau altui medic, nu
este stabilit un mecanism clar cum o asemenea faptă va fi aplicată în practică,
chiar dacă un medic lezează onoarea și demnitatea unui alt lucrător medical sau
instituții”, spune experta.
Despre drepturile specifice, autorii raportului
spun că acestea trebuie să țină nemijlocit de activitatea medicală. Un exemplu
ar fi dreptul medicului de a refuza acordarea asistenței medicale, mai ales în
cazurile în care acesta nu se află în situație de risc și viața lui nu este
pusă în pericol.
„În general, principiul acordării unui serviciu
de sănătate ține de existența unei relații dintre medic și pacient. Dacă între
medic și pacient, din start, există un conflict extrajudiciar sau judiciar,
părerea mai multor specialiști în domeniu este că o astfel de relație și un
asemenea tratament va fi ineficient. De aceea, medicul ar trebui să aibă dreptul
să refuze un pacient. Chiar și când e vorba de un medic de familie și
acesta are circumscripția lui, medicul
ar putea să-l preavizeze din timp, să-i comunice intenția lui de a nu-i mai
acorda asistență medicală, iar pacientul să aibă posibilitate să identifice un
alt medic”, a explicat jurista Ina Soțchi.
Propunerile juriștilor vin în contextul unei
situații destul de dificile pentru sistemul de sănătate din Moldova. Medici și
asistenți medicali părăsesc domeniul din cauza salariilor nemotivante, dar și a
condițiilor de muncă. În urma acestui raport, autoritățile ar urma să examineze
posibilități de îmbunătățire a legislației în domeniul exercitării profesiunii
de medic.
Tag: lege nouă, profesiune, medic
Categoria: Știri Interne
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
29 martie, 2018, 13:43
29 martie, 2019, 09:07
Cele mai citite
Povestea unei moldovence care a plecat în America să câștige ...
04 octombrie, 2023, 17:01
Ce îi deranjează cel mai mult pe moldoveni atunci când caută ...
09 noiembrie, 2023, 11:59
EDITORIAL VIDEO. Mita în spitale: dacă este mulțumire, de ce ...
25 octombrie, 2023, 11:22
Salariu mare și un loc de muncă aproape de casă. Ce-și mai d ...
13 decembrie, 2023, 16:20
S-a stins din viață Constantin Spînu, profesor universitar, ...
16 octombrie, 2023, 11:04
Cele mai actuale
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi4,55 %