Ce provoacă alergia la carne și de ce tot mai mulți oameni suferă de această maladie
Silvia Rotaru
17 decembrie, 2018, 10:57
Vizualizări: 2917
Tami McGraw trăiește împreună cu soțul și unul dintre copiii săi la marginea orașului Capela Hill din Carolina de Nord. De ani buni, Tami nu poate să mănânce carne de vită sau de porc, să bea lapte, să mănânce brânză sau orice alt produs preparat din carne de animale. Oriunde merge, poartă o serie de tablete care pot învinge un atac de alergie și un EpiPen cu injecție automată care poate să o scoată din șocul anafilactic.
McGraw este alergică la carne și la orice alt produs care provine de la
animale: produse lactate, lână și fibre, gelatină din copite sau măduvă din
oasele lor.
Acest sindrom afectează câteva mii de oameni din SUA și un număr mult mai
mare, probabil, la nivel mondial. Cu toate acestea, abia după un deceniu de
cercetări, oamenii de știință au început să înțeleagă ce provoacă această
maladie. Cercetătorii cred că de vină e, totuși, mușcătura de căpușă.
Boala, care, în general, se numește „alergie alfa-gal”, după componenta de
carne care o declanșează, este un proces pe care McGraw și familia ei încă
învață să-i facă față. În același mod se luptă și medicina, scrie CNN.
Alergiile apar atunci când sistemul nostru imun percepe ceva ce ar trebui
să fie familiar, ca pe ceva străin.
Puzzle-ul alergiilor
În 1987, Sheryl van Nunen avea de aranjat un puzzle. Era șefa Departamentului
pentru alergii la un spital regional din suburbiile din Sydney, Australia, și
avea misiunea să găsească explicație unor cazuri misterioase de anafilaxie. De
data aceasta, medicul a fost trimisă să vadă un bărbat în mijlocul nopții.
Van Nunen i-a făcut toate analizele, care nu au arătat nimic suspect.
Aceasta a analizat cu atenție și istoricul medical al bărbatului și a făcut și un
test de piele pentru tot ce a mâncat și a atins în orele de dinainte de
culcare. Singurul alergen potențial pozitiv a fost carnea.
Au urmat și alți pacienți cu aceeași problemă. În anii ‘90 au mai fost șase
asemenea cazuri, iar până în 2003, medicul a văzut cel puțin 70 de persoane cu
aceeași problemă. Fiind în căutare de explicații, medicul a extins lista
întrebărilor pe care le adresa pacienților, întrebându-i dacă ei sau familiile
lor au fost vreodată alergici la altceva: detergenți, țesături, plante din grădinile
lor, insecte.
„Și oamenii mi-au spus, aproape toți, că nu au fost înțepați de vreo albină
sau de o viespe, dar au fost adesea mușcați de căpușe”, își amintește Van
Nunen.
Când apare o maladie nouă, de obicei durează mulți ani până când ea ajunge
centru de cercetare științifică. În acest caz, o serie de coincidențe au adus această
alergie în atenția cercetătorilor aproape imediat ce a apărut printre pacienți.
Povestea începe cu un medicament pentru cancer numit Cetuximab, care a
intrat pe piață în 2004. În clinicile din Carolina de Nord și Tennessee, 25 din
88 de beneficiari au fost hipersensibili la acest medicament. În același timp,
un pacient care primea o primă doză de cetuximab într-o clinică de cancer din
Bentonville, Arkansas, s-a prăbușit și a murit.
Știrile despre acest deces au ajuns și la urechile lui Thomas Platts-Mills,
cercetător în domeniul alergiilor la Universitatea din Virginia, care a văzut
aceste reacții ca o oportunitate de cercetare.
Platts-Mills a adunat o echipă de savanți, care într-un timp foarte scurt
au găsit sursa problemei. Oamenii reacționau la medicament, deoarece aveau o
sensibilitate preexistentă, indicată de un nivel ridicat de anticorpi (denumit
imunoglobulină E sau IgE pe scurt) la un fel de zahăr prezent în mușchii
majorității mamiferelor. Numele zahărului este Galactoza-alfa-1,3-galactoză,
cunoscută sub numele de alfa-gal.
Membrii echipei au supus pacienții și membrii familiilor lor la teste mai
profunde pentru putea explica problema. Reacțiile au apărut la nivel regional -
pacienții din Arkansas, Carolina de Nord și Tennessee au prezentat
hipersensibilitate, dar cei din Boston și nordul Californiei - nu. Savanții au
cercetat paraziții, mucegaiurile și bolile care apar doar în SUA.
Mai târziu, Christine Chung, un cercetător din Nashville recrutat în
echipă, a dat peste un indiciu interesant. Practic unul din cinci pacienți
înscriși la o clinică de cancer la spitalul în care activa au avut un nivel
ridicat de IgE la alfa-gal. Când a examinat vecinii și apropiații acestor pacienți,
tratându-i ca un grup de control, adică oameni care și-au trăit viața în
același mod, dar nu aveau cancer și nu aveau niciun motiv să primească
medicamentul, practic unul din cinci avea anticorpi la alfa-gal.
Peste aproximativ un deceniu, cercetătorii au făcut această legătură dintre
cancer și anticorpii la alfa-gal. Totuși, Platts-Mills a ținut să precizeze că
reacția alfa-gal „nu are nimic de-a face cu cancerul”, a declarat acesta. „Este
legată doar de această zonă – Tennessee”.
Ticălosul singuratic
Întrebarea a fost apoi: Ce ar putea declanșa în Tennessee o astfel de
reacție?
Răspunsul a apărut dintr-o a doua coincidență. Jacob Hosen, cercetător în
laboratorul lui Platts-Mills, a dat peste o hartă desenată de Centrele pentru
Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), care arată prevalența unei infecții
numite febră de Rocky Mountain. Ea se suprapunea exact cu punctele fierbinți în
care au apărut reacțiile medicamentului Cetuximabul, administrat împotriva
cancerului.
Rocky Mountain sau febra feței este transmisă prin mușcătura unei căpușe:
Amblyomma americanum, una dintre cele mai comune căpușe din sud-estul SUA.
Doctorul Scott Commins, un alt cercetător din grupul lui Platts-Mills
întreba fiecare pacient nou dacă a fost vreodată mușcat de căpușă.
„Cred că 94,6% dintre aceștia au răspuns afirmativ”, spune el.
Carnea de la mamifere conține în mod inevitabil alfa-gal - deci la
persoanele deja sensibile, consumul de carne ar putea constitui o a doua
expunere, în același mod în care a fost infuzarea Cetuximabului.
Dacă mușcăturile de căpușe îi făceau mai sensibili, atunci reacția alfa-gal
ar putea fi o alergie alimentară, precum reacția la medicament. Legătura a fost
însă speculativă, iar cauza și efectul de cimentare ar avea o coincidență
finală, extraordinară.
Cercetătorii spun că, probabil, schimbările climatice au dus la apariția
acestor căpușe.
Reacțiile alfa-gal legate de mușcăturile de căpușe se întâlnesc acum și în Regatul
Unit al Marii Britanii, Franța, Spania, Germania, Italia, Elveția, Japonia,
Coreea de Sud, Suedia, Norvegia, Panama, Brazilia, Coasta de Fildeș și Africa
de Sud.
Ce rezervă viitorul?
Platts-Mills arată că prevalența nivelurilor ridicate de IgE alfa-gal în
primele sale studii a fost de până la 20% în unele comunități, dar nu a avut o
prevalență a reacțiilor alergice la
carne”, spune el. „Deci există foarte mulți oameni care au anticorpul, dar nu
au acest sindrom”.
Ceea ce înseamnă că există aproape sigur oameni pentru care o masă care
conține carne ar putea declanșa o reacție alfa-gal cu o severitate necunoscută.
În luna iunie, Platts-Mills și alți cercetători au arătat că mai mult de un
sfert dintre pacienții care au venit în centrul medical al Universității din
Virginia pentru cateterizarea cardiacă, au fost sensibili la alfa-gal fără să știe
despre acest lucru.
Cu un număr din ce în ce mai mare de cadre universitare și instituții care
acordă atenție acestei probleme, cercetarea pentru alfa-gal ar putea atinge un
anumit nivel, în momentul în care investigații izolate s-ar putea conjuga în
răspunsuri.
Tag: alergie alga-gal carne cancer
Categoria: Știri Externe
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
29 martie, 2018, 13:43
29 martie, 2019, 09:07
Cele mai citite
Povestea unei moldovence care a plecat în America să câștige ...
04 octombrie, 2023, 17:01
Ce îi deranjează cel mai mult pe moldoveni atunci când caută ...
09 noiembrie, 2023, 11:59
EDITORIAL VIDEO. Mita în spitale: dacă este mulțumire, de ce ...
25 octombrie, 2023, 11:22
Salariu mare și un loc de muncă aproape de casă. Ce-și mai d ...
13 decembrie, 2023, 16:20
S-a stins din viață Constantin Spînu, profesor universitar, ...
16 octombrie, 2023, 11:04
Cele mai actuale
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi4,55 %