Declarația este interpretabilă, întrucât statul are propriile structuri care decid ce medicamente să intre în lista celor compensate și care nu, în baza unor criterii stabilite prin lege.

„În ședința de astăzi am decis noi...”

Azi, în timpul briefingului tradițional, liderul PDM a amintit despre cum guvernarea a mai modificat lista medicamentelor compensate, folosind termeni numerici.

„Când am preluat guvernarea în anul 2016, lista de medicamente parțial compensate conținea aproximativ 80 de tipuri de substanțe medicamentoase. În timpul guvernării democrate noi am mărit numărul de medicamente compensate până la 150 de substanțe medicamentoase. Și, atenție, noi am asigurat eliberarea gratuită a medicamentelor cu rețetă de la medic pentru toți copiii de până la 18 ani”, a spus Plahotniuc.  

„Suplimentar vreau să vă anunț că în ședința de astăzi (n.r. – Consiliului politic al PDM) am decis noi ca un șir de medicamente de primă necesitate să fie oferite cu titlu gratuit pentru toate categoriile de cetățeni. Și noi avem posibilitatea să implementăm această măsură imediat, chiar începând cu luna februarie. Mai exact, am decis ca circa pentru 80 de procente dintre cele mai răspândite și cu risc sporit maladii, să existe cel puțin un medicament, un preparat medicinal esențial care să fie oferit cetățenilor absolut gratis, adică statul să-l compenseze complet, în proporție de 100 procente”, a adăugat Plahotniuc.

Acesta a mai spus că a solicitat „Ministerului Sănătății să organizeze o conferință de presă, unde să dea explicațiile necesare referitor la această listă și aceste preparate, dar și alte detalii referitoare la acest proiect”.

„Am solicitat ca farmaciile în mod obligatoriu să ofere aceste preparate cetățenilor atunci când ei vor veni și vor prezenta rețeta medicală, desigur în mod gratuit”, a precizat apăsat politicianul.

Astfel, chiar din luna februarie, spune Vlad Plahotniuc, proiectul PDM cu „medicamente compensate” va fi funcțional. Aceasta înseamnă mai puțin de 10 zile. Pus în fața faptului împlinit, Ministerului Sănătății îi rămâne să organizeze o conferință de presă pentru ca să ofere explicații.

Până atunci nu este clar ce înseamnă „80 la sută dintre cele mai comune boli” și cum se va decide care anume medicament dintr-o gamă destul de variată va intra în lista celor compensate. De altfel, PDM obligă Ministerul Sănătății și CNAM, al cărei buget este pus la bătaie, să încalce propriile legi și mecanisme.

Cine decide componența listei medicamentelor compensate  

Ordinul Ministerului Sănătății 600/320 prevede existența unui Consiliu pentru medicamente compensate care este responsabil pentru includerea produselor medicamentoase în lista celor compensate, în baza mai multor criterii, dar în primul rând ținând cont de eficiența, siguranța și cost-eficiența acestuia. Tot acest Consiliu, și nu partidul analizează care sunt maladiile cel mai frecvent întâlnite în practica medicului de familie, în schemele de tratament în staționar, în cabinete și proceduri.

Din acest consiliu fac parte reprezentanți ai Ministerului Sănătăți, ai CNAM, precum și ai Catedrei universitare de farmacologie. Iată lista componenței actuale a Consiliului:

Procedura clasică este una îndelungată. Compania care își dorește să propună unul din preparatele sale pentru includerea în lista celor compensate trebuie să pregătească un dosar complet cu mai multe dovezi de siguranță și eficiență și o cerere model. Articolul 17 prevede următoarele:

Cererea urmează să fie însoțită de următoarele:
    1) rezumatul comparativ evaluării/analizei eficacităţii și siguranței medicamentului față de comparator/comparatori:
    a) lista surselor de date şi autorilor de rapoarte medicale;
    b) argumentări bazate pe studiile clinice, rapoarte privind studiile clinice, studiile clinice comparative, studiile literaturii științifice. Sursele eligibile: Medline, Embase, Pubmed, Cochrane;
    2) raportul farmaco-economic, inclusiv analiza impactului bugetar, datele fiind adaptate pentru Republica Moldova*;
    3) datele necesare pentru calcularea costului terapiei cu medicamentul respectiv;
    4) materiale relevante din ghidurile/protocoalele clinice internaţionale/naţionale;
    5) informația privind descrierea farmacologică a indicațiilor medicamentului, aprobate în Republica Moldova;
    6) dovada statutului de compensare al medicamentului în statele membre UE: linkul/linkurile paginii (lor) web pe care se poate verifica statutul de compensare sau, în cazul în care aceste informaţii nu sunt publice, se depune o declaraţie pe propria răspundere a deţinătorului Certificatului de înregistrare a medicamentului.

Dosarul este depus la secretariatul Consiliului pentru medicamente, iar analiza acestuia poate dura până la 180 de zile, termenul legal. Dacă dosarul nu este complet, atunci este retrimis pentru completări. Așadar, se formează o gravă discrepanță – șase luni de analiză a unui dosar comparativ cu 10 zile, anunțate de PDM.

Amintim că Consiliul pentru medicamente compensate este considerat o structură netransparentă cu riscuri de corupție. Se întâmplă astfel, pentru că deciziile acestui Consiliu nu sunt publicate, iar rapoartele de eficiență financiară prezentate acesteia nu au fost prezentate publicului larg niciodată. Un plan anticorupție, elaborat și aprobat anul trecut, prevedea mai multe măsuri de transparență a acestei structuri.

Amintim, de asemenea, că deși Guvernul Filip s-a lăudat că a majorat lista medicamentelor compensate și finanțarea pentru acestea, subiectul este în continuare echivoc. Deja de câțiva ani consecutiv, la sfârșit de an, Consiliul de Administrație al CNAM decide să rupă bani de la medicamentele compensate și să-i aloce către alte scopuri, inclusiv pentru stingerea datorii, așa cum s-a întâmplat la sfârșitul anului 2016. Atunci 77 de milioane de lei au fost rupte de la medicamente compensate și au ajuns pe conturile Spitalului Clinic Republican.

Anul acesta, 90 de milioane de lei au fost redistribuiți tot din fondul medicamentelor compensate către alte scopuri.