Vânzarea ilegală se rezolvă cu „binișorul” la Chișinău. Țigările sunt comercializate în continuare în sute de gherete mici, aflate lângă grădinițe, școli și spitale
Elena Cioina
05 martie, 2019, 12:35
Vizualizări: 3799
O lege bună, care ar fi trebuit să aducă doar foloase sănătății publice, este încet-încet trecută la acte nefuncționale și bune de ignorat. Cel puțin așa pare să se întâmple în ultima vreme cu Legea privind controlul tutunului, care în loc să ne scape de fumul de țigară, ne afundă și mai mult în el.
Mai grav este
că uneori acest lucru se întâmplă chiar cu aportul unor funcționari de nivel
înalt din domeniu.
Astfel, după
ce Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a modificat două
regulamente sanitare în favoarea industriei tutunului și în defavoarea
sănătății publice, acum instituția împreună cu Agenția Națională pentru
Sănătate Publică, Poliția și Administrația Locală admit alte ilegalități, care
discreditează și mai mult Legea privind controlul tutunului. Deși de la 1
ianuarie au intrat în vigoare prevederile legale care interzic agenților
economici care dețin unități comerciale mai mici de 20 de metri pătrați,
amplasate la mai puțin de 200 de metri de instituțiile de învățământ și cele
medicale, să vândă produse din tutun, aceștia își continuă activitatea
nestingherit. De vină pare să fie lipsa de conlucrare a tuturor celor care ar
fi trebuit să asigure aplicarea legislației – Ministerul Sănătății, Agenția
Națională pentru Sănătate Publică, administrațiile publice locale și Poliția.
Ieri, un grup
de activiști civici declarau într-o conferință de presă că toți acești actori,
dar în mod special responsabilii de sănătatea publică, tolerează vânzarea ilegală de
țigări în unitățile comerciale mai mici de 20 de metri pătrați, amplasate la
mai puțin de 200 de metri de instituțiile de învățământ și de cele sanitare. Asta,
deși sunt deja două luni de când prevederile care interzic acest lucru au intrat
în vigoare. Activiștii spun că
autoritățile nu depun niciun efort ca să diminueze accesul populației la
produsele din tutun și cele conexe. Din contra, par să accepte tacit situația,
acest lucru fiind în defavoarea sănătății publice.
Peste 330 de gherete
vând ilegal țigări doar în Municipiul Chișinău
Doar în Municipiul Chișinău
activiștii au numărat 337 de gherete care încalcă legea. Cu toate acestea,
spune ei, autoritățile nu se grăbesc să le sancționeze și nici nu le cer să nu
mai vândă țigări în apropierea instituțiilor de învățământ și a instituțiilor
medicale. Potrivit activiștilor civici, agenții economici au
avut la dispoziție mai mult de 3 ani și jumătate pentru a se conforma legii.
Tot atâția ani au avut și autoritățile să nu admită ca aceste gherete să obțină
autorizare de comercializare a țigărilor, iar dacă le-au obținut, în momentul
în care prevederile de interzicere au intrat în vigoare, legea să fie aplicată.
Astfel, după
ce au străbătut sute de străzi documentând gherete, amplasate la distanțe mai
mici de 200 de metri de instituții medicale sau de învățământ și în care se
vând țigări, activiștii au scris 56 de petiții la Agenția Națională pentru
Sănătate Publică, la reprezentanțele de sector ale Poliției, la Primăria
Chișinău și au cerut întrevederi cu responsabili de la Ministerul Sănătății,
Muncii și Protecției Sociale pentru a discuta problema. Nimic însă nu s-a
întâmplat. Instituțiile pe adresa cărora au fost trimise petițiile nu au
răspuns, iar la minister nu au fost primiți nici până astăzi, spun activiștii.
„Noi am
reclamat 337 de gherete în Municipiul Chișinău, la Cahul -17 gherete, la
Strășeni – 4 gherete și la Ialoveni – 3. Cu siguranță asemenea gherete mai sunt
și în alte orașe mari, dar noi încă nu am reușit fizic să ajungem la ele și să
le documentăm”, a declarat la conferința de presă activistul civic Rodion
Gavriloi.
Activiștii au
constatat că cele mai multe gherete care vând țigări aparțin unor agenți
economici, ale căror nume sunt legate de scandaluri legate tot de comercializarea
ilegală de țigări. Printre acestea – Moldpresa Group, Cebacot, AKM Veteran,
Leoval Grup, Milla, Corelprint și Business Market.
„Documentând
aceste gherete am constatat că acestea aparțin celor 7 giganți economici. Ca să
demonstrăm că acești agenți economici încalcă legea, noi am luat fiecare stradă
în parte și am fotografiat fiecare gheretă sau magazin mic, după care am făcut
măsurările de distanță până la instituțiile de învățământ sau cele medicale, cu
ajutorul instrumentelor oferite de către Cadastru”, a explicat Rodion Gavriloi.
Activiștii
spun că au expediat o petiție de 208 pagini primarului interimar de Chișinău,
Ruslan Codreanu. De asemenea, au expediat petiții privind încălcările comise de
agenții economici vizați inspectoratelor de poliție din sectoarele Buiucani,
Centru, Râșcani, Botanica, Ciocana. Deși se așteptau că aceste instituții să
colaboreze între ele, tinerii au constatat că responsabilii își pasează
atribuțiile unul altuia.
„Instituția
responsabilă de implementarea acestei legi este Ministerul Sănătății, Muncii și
Protecției Sociale. Deja de o lună și jumătate noi așteptăm să fim acceptați în
audiență la Minister. Am expediat o cerere pentru a fi primiți în audiență încă
la jumătatea lunii ianuarie și tot așteptăm. Am expediat cererea pe numele
secretarului de stat responsabil de sănătatea publică (n.r. Aliona Serbulenco) și
pe numele secretarului general de stat (n.r. Boris Gîlca), dar nu am primit
niciun răspuns”, a adăugat Rodion Gavriloi.
„Și
inspectoratele de poliție de sector la care ne-am adresat readresează toate
aceste probleme către autoritățile publice locale. Iar autoritățile publice
locale, cum ar fi de exemplu Direcția de Comerț, Alimentație Publică și
Prestări Servicii, cum acționează? De exemplu, pe 3 ianuarie a oferit
autorizare pentru Leoval Grup gheretă cu o suprafață de 8 metri pătrați care va
lucra non-stop pe strada Academiei 7, care vinde produse din tutun. Ghereta se
află la intersecția cu Șoseaua Hâncești și se află la o distanță de cel mult
173 de metri până la intrarea în Centrul Național de Transfuzie a Sângelui”, a
menționat Rodion Gavriloi.
Pe 7
februarie, aceeași direcție a eliberat autorizare de comerț pentru AKM Veteran.
„Agentul economic va vinde într-o gheretă mai mică de 20 de metri pătrați produse
din tutun în Piața Centrală. Această se află la o distanță de până la 200 de
metri de intrarea în Piața Centrală din partea străzii Armenească. Iar la
intrarea pe strada Armenească sunt câteva stomatologii. Pe 11 februarie
Direcția Comerț a mai emis o autorizare pentru Business Market. Este vorba tot
de o gheretă, care de asemenea, va vinde produse din tutun. Ghereta este
situată pe strada Pandurilor intersecție cu str. Muncești 172. La o distanță
mai mică de 110 metri se află grădinița nr.37”, a mai oferit un exemplu activistul.
Vorbind
despre colaborare și notificări, activiștii spun că au constat o situație cel
puțin bizară, când inspectorii de la ANSP nu au știut cum să explice de ce a
fost eliberată o autorizație de comerț pentru a altă gheretă de pe strada
Zadnipru , din sectorul Ciocana.
„Administratoarea
chiar ne-a arătat această autorizare și noi am întrebat cum a fost posibil ca
acest agent economic să primească o asemenea autorizare cu doar câteva zile
înainte ca noile reglementări să intre în vigoare. Medicii-inspectori au spus
că probabil colegii lor au eliberat această autorizație pentru că nu au văzut
nicio instituție de învățământ sau sanitară în preajmă. De fapt, vizavi de
această gheretă, la 20 de metri, se află o stomatologie, iar în spatele
gheretei se află o grădiniță. Acest lucru ne spune clar de intenția
autorităților de a nu aplica sancțiuni administrative și vorbește despre „grija
față de sănătatea publică”, a adăugat activistul și vlogherul Ion Andronache.
Potrivit lui
Andronache, se creează impresia că responsabili verifică activitatea acestor
gherete doar dacă oamenii scriu petiții și insistă ca ei să efectueze controale.
„Și am
impresia că dacă nu am fi mers cu ei zi de zi, timp de o lună, pe jos să
documentăm toate aceste gherete, iar noi am făcut-o din timpul nostru liber,
cred că încă vreo câțiva ani, aceste gherete ar fi stat și nimeni nu le-ar fi
amendat”, a menționat activistul.
Un alt
exemplu oferit de activiști sunt gheretele de pe strada Nicolae Testemițanu.
„Intersecția
străzii Testemițanu cu Vârnav. Este acel cartier medical, unde se află 4
gherete care vând țigări și ele alimentează zilnic 10 instituții
medico-sanitare și de învățământ. De acolo se alimentează și studenții care
învață ori fac practică, pacienții și desigur medicii, care prin faptul că
fumează în fața acestor instituții arată că acest fum nu ar fi deloc
periculos”, spune Ruslan Gavriloi.
Activiștii au
dat și câteva exemple bune, unde primăria în colaborare cu poliția și
medicii-inspectori aplică amenzi agenților economici ca nu respectă legea, doar
că acestea sunt mult mai puține în comparație cu cele care încalcă legea
antitutun.
Explicațiile responsabililor de sănătatea publică
Am încercat
și noi să aflăm de la responsabilii din Sănătate de ce nu sunt amendați agenții
economici care încalcă legislația și de ce nu au prevenit o atare situație. Șeful
Direcției prevenirea și controlul bolilor netransmisibile de la ANSP, Ion Șalaru,
care anterior a fost și coordonatorul Programului național privind controlul
tutunului, a explicat că autorizațiile de comerț, inclusiv pentru produsele din
tutun sunt eliberate, de exemplu în Municipiul Chișinău, de către Direcția
Comerț a Primăriei Capitalei. Responsabilii au trimis scrisori, la începutul
lunii ianuarie, în care solicită autorităților locale să se conformeze legii și
să interzică vânzarea produselor din tutun în gheretele mai mici de 20 de metri
pătrați, amplasate la o distanță mai mică de 200 de metri de instituțiile de
învățământ și cele medicale sau strămutarea acestora. Nu au primit însă niciun
răspuns. E adevărat, dispozițiile au fost trimise deja când prevederile legii
erau în vigoare.
Inspectorul
șef sanitar de stat de la ANSP Vasile Guștiuc a declarat pentru Sănătate INFO
că potrivit legislației, toate administrațiile publice locale și agenții
economici mari care comercializează țigări în gherete au primit înștiințări că
trebuie să se conformeze legii. La fel, autorităților locale li s-a cerut să
facă o cartografiere a entităților cu spații comerciale mai mici de 20 de metri
pătrați. Și acest lucru a fost cerut după ce prevederile legale au intrat în
vigoare, iar responsabilii nu au putut explica clar de ce întârzie din nou cu
aplicarea legii.
„Noi le facem
mai întâi prescripție sanitară de a se conforma legislației. Dacă nu se vor
conforma, vor fi aplicate măsuri contravenționale. Nu vrem să mergem cu bâta
peste ei. I-am sesizat prin intermediul paginii noastre web, am comunicat cu
autoritățile locale la care am solicitat ca la nivel local să contribuie la
punerea în aplicare a legii. Au fost emise prescripții sanitare în adresa
agenților economici mai mari și urmează acum, în conformitate cu planul grafic
de controale, să vedem care este situația și intervenim acolo unde sunt petiții
și sesizări privind încălcarea legislației. În primul rând ei trebuie să fie
responsabili de a se conforma, iar acolo unde sunt petiții, vom interveni
prompt. Am solicitat de la autoritățile locale să facă cartografierea
unităților mici care vând produse din tutun și conexe și să ne informeze despre
acele entități care cad sub incidența prevederii legale”, a precizat
Inspectorul șef sanitar de stat.
Guștiuc
recunoaște că această cartografiere ar fi trebuit să fie făcută până la
intrarea în vigoare a legislației pe 1 ianuarie 2019, dar: „Cu părere de rău se
mai întâmplă câte odată lucruri că cei care sunt vizați în activitatea
comercială se străduie sub orice pretext să-și facă ambițiile lor. Noi am
încercat și am făcut toți pașii ca să avem o comunicare reușită cu autoritățile
locale”, a adăugat Vasile Guștiuc.
Responsabilii
de la ANSP mai afirmă că lucrurile au întârziat și de această dată, deoarece
interesele în domeniul tutunului sunt mari. Potrivit lui Ion Șalaru a existat o
inițiativă legislativă din partea unor deputați din coaliția de guvernare care
ar fi cerut amânarea intrării în vigoare a prevederii ce interzice
comercializarea țigărilor în unitățile mai mici de 20 de metri pătrați,
amplasate la distanțe de până la 200 de metri de instituțiile de învățământ și
cele medico-sanitare, până în luna mai 2020. Responsabilii de sănătatea publică
spun că au reușit să blocheze inițiativa, astfel că totul a rămas deocamdată pe
vechi.
Potrivit responsabilului ANSP, administrațiile publice locale urmau să prezinte toate informațiile despre entitățile care vând țigări până la 1 februarie. Majoritatea acestora, spune Șalaru, s-ar fi conformat, cu excepția autorităților Municipiului Chișinău. La rândul lor, a adăugat Șalaru, Centrele de Sănătate Publică trebuie să prezinte toată informația acumulată la ANSP până pe 31 martie. Tot până atunci toți agenții economici care dispun de asemenea unități comerciale să fie avertizați că trebuie să se conformeze legii și să scoată din vânzare produsele din tutun și cele conexe. În caz contrar vor fi sancționați administrativ.
De altfel, nu
este prima dată când responsabilii din sănătatea publică nu pot aplica
prevederile Legii privind controlul tutunului. Cu câteva luni mai devreme,
însăși ministra Sănătății Silvia Radu făcea lobby în interesul industriei
tutunului. Aceasta sugera în modificările care urmau să fie făcute la două
regulamente sanitare privind comercializarea produselor din tutun și conexe că
încălzitoarele de tutun iQos ar fi mai puțin periculoase pentru sănătate decât
țigările clasice. Asta chiar dacă atât
Organizația Mondială a Sănătății, cât și Agenția Americană de prevenire a
bolilor au recomandat Guvernelor să se abțină de la plasarea acestor produse pe
piață, întrucât nu există dovezi că ar fi mai puțin periculoase pentru sănătate
decât țigările clasice.
Tag: țigări, lobby, ilegal, Ministerul Sănătății
Categoria: Știri Interne
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
29 martie, 2018, 13:43
29 martie, 2019, 09:07
Cele mai citite
Povestea unei moldovence care a plecat în America să câștige ...
04 octombrie, 2023, 17:01
Ce îi deranjează cel mai mult pe moldoveni atunci când caută ...
09 noiembrie, 2023, 11:59
EDITORIAL VIDEO. Mita în spitale: dacă este mulțumire, de ce ...
25 octombrie, 2023, 11:22
Salariu mare și un loc de muncă aproape de casă. Ce-și mai d ...
13 decembrie, 2023, 16:20
S-a stins din viață Constantin Spînu, profesor universitar, ...
16 octombrie, 2023, 11:04
Cele mai actuale
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi4,55 %