Planul sectorial de acțiuni anticorupție în domeniul sănătății şi asigurării obligatorii de asistență medicală pentru anii 2018-2020 a fost aprobat prin hotărâre de Guvern în septembrie 2018 și a intrat în vigoare peste o lună. Documentul este vast și conține o serie de acțiuni pe care Ministerul Sănătății, CNAM, ANSP, Agenția Medicamentului și alte instituții cu roluri-cheie în domeniul sănătății sunt obligate să le îndeplinească pentru a face domeniul mai transparent, cu riscuri zero de corupție și să îmbunătățească accesul oamenilor la informații sensibile, financiare. Rapoarte privind lucrurile realizate în acest sens trebuie realizate și publicate trimestrial. Astfel că primul raport publicat vizează ultimele luni ale anului 2018.

Așadar, planul prevede explicații și indicatori de progres pentru peste 30 de acțiuni, dintre care asigurarea accesului la informații și transparența în procesul decizional, monitorizarea respectării integrității în instituțiile din domeniul sănătății, implementarea unui management privind riscurile de corupție, descurajarea acțiunilor de corupție, inclusiv prin comunicări în masă, cu cetățenii.

În cazul multor acțiuni, autoritățile au preferat să raporteze superficial despre ce au reușit să facă. De exemplu, Ministerul Sănătății argumentează că pe site-ul oficial ar fi publicate toate informațiile de interes public, pe când nu este așa. Aceeași problemă se atestă la diferite instituții mari, precum Centrul de Achiziții Centralizate în Sănătate sau Agenția Medicamentului sau CNAM. La acest subiect vom reveni într-un articol mai detaliat.

Informații sensibile riscă să rămână dosite

Amintim că într-un aviz complex, Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate recomanda Ministerului Sănătății mai multe completări în ceea ce privește acțiunile anticorupție în domeniul farmaceutic. Printre acestea amintim: revizuirea legislației pentru îmbunătățirea transparentei procesului de autorizare a medicamentelor prin stabilirea următoarelor reglementări:

i) publicarea agendei și minutele activității Comisiei medicamentului;

ii) publicarea declarațiilor conflictelor de interese a membrilor Comisei medicamentului;

iii) publicarea listei experților implicați în evaluarea dosarelor pentru medicamentele solicitate spre autorizare, a CV-urilor și declarațiilor conflictelor de interese a acestora;

iv) publicarea rapoartelor de evaluare a dosarului pentru autorizarea medicamentelor”.

Ca și indicatori, Centrul PAS recomandă să fie luate în calcul: legislație revizuită, agenda și minutele Comisiei Medicamentului să fie publicate pe pagina-web oficială a Agenției, declarațiile conflictelor de interese, CV-urile membrilor Comisiei Medicamentului și a experților externi să fie publicate, de asemenea, pe pagina-web oficială a AMDM, precum și rapoartele de evaluare a dosarelor pentru autorizarea medicamentelor. Printr-o scrisoare suplimentară, Centrul PAS a recomandat Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale să introducă în Planul anticorupție o sub-acțiune ce ține de diminuarea riscului de corupere a persoanelor implicate în procesul de autorizare a medicamentelor. Ca și acțiuni, se propune desecretizarea oricăror informații despre experții naționali și internaționali care sunt implicați în acest proces, inclusiv crearea și publicarea rapoartelor de evaluare a dosarelor pentru autorizarea medicamentelor. 

Acum, după aprobarea acestora, Ministerul Sănătății s-a răzgândit și nu are de gând să facă publice toate datele prevăzute în Planul anticorupție pe care, de altfel, l-a și realizat și propus Guvernului. Este vorba despre Acțiunea 3.2.6. „Diminuarea riscului de corupere a persoanelor implicate în procesul de autorizare a medicamentelor”, Indicatorul Lista experților implicați în evaluarea dosarelor pentru medicamentele solicitate spre autorizare publicată și actualizată pe pagina web oficială a Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale”.

Autoritatea vine cu un argument bizar. Dacă s-ar cunoaște numele experților aceștia ar putea fi mituiți. „Lista experților nu este publicată din următoarele motive: influența posibilă din partea agenților economici și riscuri de corupere a experților, în procesul de evaluare a dosarelor”. Alți indicatori cheie, cum ar fi publicarea agendei și minutele Comisiei Medicamentului, dar și publicarea rapoartelor de evaluare a dosarelor pentru autorizare medicamentelor, nu sunt respectate. Potrivit Ministerului Sănătății, în ceea ce privește rapoartele de evaluare, acestea nu sunt publice, pentru că...conțin date confidențiale. Numai după ce vom avea o nouă Lege a medicamentului și „ne vom alinia standardelor europene” din aceste rapoarte vor fi excluse informațiile comerciale/confidențiale și apoi vor fi făcute publice.

De asemenea, primul raport nu conține nicio informație clară referitor la prețurile stabilite pe partea publică în cadrul PPP, și acesta fiind un subiect extrem de sensibil. 

Marea revelație: sistemul medical e putred de corupt

„În sectorul sănătății corupția servește intereselor private ale unor lucrători medicali și persoane cu funcții administrative prin lezarea dreptului cetățenilor la servicii de sănătate, accesul la serviciile medicale necesare, utilizarea mai puțin eficientă a resurselor financiare publice”, se menționează în planul anticorupție în domeniul sănătății şi asigurării obligatorii de asistență medicală pentru anii 2018-2020. Această stare de lucruri este atestată din cauza lipsei de transparență.

„Se constantă o transparență redusă a deciziilor și documentelor emise, precum și în gestionarea finanțelor și activității economice a instituțiilor medicale; lipsa transparenței în stabilirea costurilor serviciilor medicale. În cadrul FAOAM se atestă o transparență redusă a procesului de contractare a prestatorilor de servicii medicale şi farmaceutice. Nu este asigurată transparența formării prețurilor de achiziție a bunurilor și celor în domeniul farmaceutic. Se constată neclaritate în metodologia creării prețurilor achitate din mijloace publice către Parteneriat Public Privat (PPP). Frecvent, în procesul de elaborare a documentelor de politici și actelor normative, nu sunt implicate instituțiile/structurile din afara sistemului, doar cele direct subordonate, iar de propunerile venite din spațiul public nu se ține cont”, mai afirmă autorii documentului. 

Lipsesc procesele-verbale ale negocierilor dintre CNAM și instituțiile medicale 

Autoritățile recunosc direct că instituțiile medicale recurg la ilegalități numai ca să-și acopere găurile financiare. Acest lucru se întâmplă inclusiv din cauza modului netransparent în care are loc contractarea. Niciuna dintre cele două părți însă nu este dispusă să explice cum are loc procesul.

„Compania Națională de Asigurări în Medicină este rigidă în contractarea instituțiilor medicale, stabilește condiții neflexibile, de multe ori în defavoarea instituțiilor, ceea ce face ca acestea să găsească modalități ilegale de soluționare a unor dificultăți de finanțare. Procesul de contractare a volumului serviciilor medicale nu este documentat de către CNAM prin întocmirea proceselor-verbale ale negocierilor privind stabilirea indicatorilor specifici (tariful și complexitatea serviciului medical), ceea ce inițiază suspecții asupra conformității și transparenței contractării serviciilor medicale de către Compania Națională de Asigurări în Medicină”.