După trei ani de când Curtea a constatat abateri grave nimic nu s-a schimbat esențial, situația s-a îmbunătățit doar parțial, iar pentru afirmațiile autorităților că au lucrat intens la recomandări nu au existat dovezi care să fie puse în fața auditorilor. Totuși, chiar și așa Ministerul Sănătății s-a grăbit să plătească firmei care s-a ocupat de soft aproape 300 de mii de euro pentru serviciile de mentenanță și a acceptat actul final de predare-primire, absolvind agentul privat de orice responsabilitate pentru produsul său.

Softul pentru medicina de familie – SIA AMP – a început să fie dezvoltat în anul 2014, după o licitație dubioasă, un dosar penal deschis de CNA care însă nu s-a finalizat cu nimic și după ce s-au cheltuit din bugetul public 1 milion de euro. Au trecut 5 ani în care tot autoritățile recunosc că acest sistem a fost pus în funcțiune și menținut dincolo de litera legii. Constatările aparțin Curții de Conturi care a realizat un raport de follow-up privind funcționalitatea softului, după ce o analiză similară a fost făcută în 2015. Prezentarea raportului a fost făcută cu ușile închise, presa nu a avut acces, pe motiv că ar fi fost prezentate date cu caracter personal.

În raportul său, Curtea constată că nici după cinci ani Ministerul Sănătății nu s-a înregistrat în Registrul de Evidență a Operatorilor de Date cu Caracter Personal (REODCP), deținut de Centrul Național de Protecția Datelor cu Caracter Personal. Nu s-a întâmplat nici până acum, deși așa cerea legea, din cauza mai multor lacune și lipsă de acte normative.

„Deși conform prevederilor legale, operatorii de date cu caracter personal sunt obligați să se notifice și să se înregistreze în Registrul de Evidență a Operatorilor de Date cu Caracter Personal (REODCP), deținut de CNPDCP, înainte de prelucrarea acestora, MS nu era înregistrat în Registrul de stat respectiv, nici pentru activitatea de bază, nici pentru SI gestionate/utilizate, inclusiv SIA AMP. Totodată, se relevă că neînregistrarea SIA AMP în modul stabilit a fost condiționată de lipsa Conceptului, precum și a altor documente aferente SIA”, constata auditul în anul 2015. În 2019 - câteva ordine în plus, câteva ședințe și discuții, însă problema în esență a rămas aceeași.

„MS (n.n. – Ministerul Sănătății) a fost înregistrat în calitate de operator în REODCP pentru sistemul de evidență contabilă. Totodată, au fost create anumite condiții necesare pentru înregistrarea SIA AMP în Registrul deținut de CNPDCP, însă activitățile realizate nu s-au soldat cu rezultatul scontat. Astfel, în perioada desfășurării misiunii de follow-up, SIA AMP nu a fost înregistrat în Registrul nominalizat, fapt ce condiționează prelucrarea datelor cu caracter personal în cadrul SI gestionate de MSMPS, contrar prevederilor legislației naționale în domeniu”, mai constată auditul.

De asemenea, de la ultimul audit și până acum, atât Ministerul Sănătății, cât și alte structuri responsabile trebuiau să îmbunătățească softul la mai multe. Inclusiv să-l facă mai sigur și mai util pentru medici. În raport însă se menționează că autoritățile nu au prezentat dovezi în privința copiilor de siguranță.

O problemă în plus au instituțiile medicale care foloseau până acum alte softuri, decât SIA AMP. De exemplu, Centrul Medicilor de Familie Bălți folosea MedEx 2.0 (care și este o up-gradare a SIA AMP), iar Clinica Universitară de Asistență Medicală Primară folosea un alt sistem – CabiMed. Acum, problema e cum ar putea fi integrate bazele de date despre pacienți formate de ani buni în SIA AMP, lucru imposibil acum. Însă, autoritățile au obligat toate instituțiile de asistență medicală primară să folosească numai SIA AMP din ianuarie 2019.

În pofida a multor probleme, firma care a dezvoltat softul – European Software SRL – a fost responsabilă de mentenanță numai până acum trecut. Ministerul i-a plătit acesteia și ultima datorie de 5.7 milioane de lei, astfel fiind încheiate toate raporturile dintre partea publică și cea privată. Anterior, ex-ministra Ruxanda Glavan susținea că sub nicio formă nu vaaccepta o variantă nefuncțională a softului, nu va semna niciun act depredare-primire și chiar va sancționa responsabilii de dezvoltarea acestuisoft, iar firma va fi dată în judecată.

„Fără dovezi clare că sistemul funcționează bine nu voi semna niciun document. Nu mă interesează că s-au plătit pentru ele mai multe milioane de lei. Vom acționa în judecată compania și le vom cere să returneze banii, iar de implementarea lui să se ocupe alt furnizor, în termeni reali”, declara Glavan într-un interviu la Radio Europa Liberă.

În total, din 45 de recomandări au fost îndeplinite în totalitate numai 15, alte 26 au fost parțial îndeplinite, iar alte 4- deloc.

„Printre cauzele ce au generat gradul relativ redus de implementare a recomandărilor, se pot evidenția: capacitățile instituționale insuficiente ale instituțiilor auditate, inclusiv în domeniul managementului proiectelor și tehnologiilor informaționale, precum și neasigurarea memoriei instituționale, în contextul fluctuației frecvente a personalului; modificările în cadrul normativ și instituțional, procesul îndelungat de legiferare a actelor normative etc. Cele reflectate în constatările de audit indică asupra unei serii de aspecte importante, care necesită intervenții stringente, în acest sens fiind înaintate un șir de recomandări pentru remedierea neconformităților și îmbunătățirea activității în domeniile auditate”, mai constată autorii raportului de follow-up.

Raportul a fost prezentat pe 27 martie, iar din 1 aprilie Ministerul Sănătății a putut depune o solicitare de acordare a dreptului de operare a datelor cu caracter personal.

Amintim că o nouă hotărâre de Guvern, aprobată în luna martie, prevede că softul SIA AMP trece în gestiunea CNAM, iar odată cu intrarea în vigoare a noii hotărâri urma să fie implementat accesul prin intermediul serviciului electronic guvernamental de autentificare și control al accesului (MPass) cu ajutorul cheilor private și publice și al dispozitivului securizat de creare a semnăturii electronice avansate calificate. 

Amintim că softul SIA AMP a fost implementat încă pe vremea ex-ministrului Andrei Usatâi, aproape 1 milion de euro din bani publici au fost  cheltuiți pe el, fiind aleasă cea mai scumpă ofertă. În cele din urmă sistemul avea serioase lacune și era aproape imposibil de folosit. Medicii au continuat să scrie, și în calculator, și pe hârtie.