FOTO// Exemplu de urmat. Tone de deșeuri medicale sunt distruse la Telenești în mod sigur cu un autoclav performant
Silvia Rotaru
14 iunie, 2019, 14:05
Vizualizări: 4273
Deșeurile medicale sunt un adevărat pericol atât pentru viața oamenilor, cât și pentru mediul înconjurător. Anual în Moldova se colectează aproximativ 9 mii de tone de deșeuri medicale. Metodele de distrugere a acestora sunt diferite, fiecare instituție medicală, fiind obligată conform prevederilor legale să le nimicească, astfel încât să nu dăuneze nimănui.
Anume din acest
considerent, acum cinci ani directorul Spitalului Raional Telenești, Alexei
Bivol a propus Ministerului Mediului de atunci, un proiect prin care deșeurile
medicale să fie distruse printr-o metodă modernă.
Deși proiectul în
valoare de peste un milion de lei nu a fost acceptat de fostul Ministru al
Mediului, Alexei Bivol a mers cu el mai departe.
„Am încercat să obținem finanțare de la Fondul ecologic, aducându-le ca argument poluarea mediului și riscurile de afectare a populației, în cazul în care era utilizată metoda de ardere. Mi-a zis că trebuie să avem un proiect, eu îl aveam deja. Ministrul a rămas derutat, pentru că nu credea că sunt pregătit. I-am spus cât ar costa și el a zis că un milion de lei este mult. Nu cred că 70 de mii de locuitori ai raionului poate fi echivalată cu un milion de lei. Am mers cu el la CNAM, care m-a susținut, iar abordarea mea s-a dovedit a fi una cu impact”, mărturisește directorul Alexei Bivol.
Până să obțină,
totuși, surse de finanțare pentru proiect, Spitalul Raional Telenești utiliza
metoda arderii deșeurilor medicale.
„Până la momentul
soluționării problemei se utiliza metoda prin ardere în cazangerie. Se întâmpla
să se arunce la coșul de gunoi, dar asta nu era corect. Asta ne-a făcut să
căutăm soluții. La acel moment am încercat să minimalizăm riscurile pentru
sănătatea oamenilor. Am improvizat un cuptor la gunoiștea comună a raionului.
Conform actelor normative, etapele de selectare, păstrare și transportare erau
respectate, doar ultima etapă nu corespundea, cea de inofensivitate pentru
mediu”, spune Alexei Bivol.
Potrivit
Regulamentului sanitar privind
gestionarea deșeurilor rezultate din activitatea medicală, procesele și metodele folosite pentru tratarea și
eliminarea deșeurilor rezultate din activitatea medicală nu trebuie să pună în
pericol sănătatea publică și mediul și trebuie să respecte următoarele cerințe:
nu prezintă pericol pentru apă, aer, sol, faună sau vegetație; nu prezintă
impact negativ asupra sănătății populației din zonele rezidențiale
învecinate; nu produce poluare fonică și miros neplăcut; nu afectează
peisajele sau zonele protejate.
De aici a venit și
necesitatea unui autoclav performant, care ar trata corespunzător deșeurile
medicale, fără anumite riscuri pentru populație sau mediul ambiant, ne explică Alexei
Bivol.
„Este important
pentru societate, pentru comunitate, pentru întregul sistem de sănătate,
inclusiv pentru instituția medicală. Este important și deoarece cantitatea
deșeurilor medicale periculoase este impunătoare și crește de la an la an”.
Doar anul trecut de
la Spitalul Raional Telenești s-au strâns aproximativ 12 tone de deșeuri
medicale. Alte 16 tone au fost aduse de la alte instituții medicale, cu care
Spitalul are contracte, ceea ce i-a adus în vistieria spitalului aproximativ 90
de mii de lei.
„Avem în jur de 30 de
instituții contractate: stomatologii, farmacii, centre de sănătate, oficii ale
medicilor de familie, centrele medicilor de familie din întregul Raion
Telenești, dar avem și alte instituții medicale din Sângerei, Fălești, Orhei,
Rezina, Șoldănești. Anul trecut am avut contracte cu cei din Ungheni și
Nisporeni”, spune Alexei Bivol.
Spune că banii pe
care îi obține din prelucrarea deșeurilor medicale acoperă serviciile de
întreținere, serviciile comunale și salariul angajatului.
„Ne este de ajuns să
ne acoperim cheltuielile, pentru că serviciile de mentenanță, supraveghere
tehnică sunt costisitoare. Nu aduce profit, pentru că nu acesta a fost scopul.
Spre exemplu, un mecanism care fărâmițează s-a defectat și l-am procurat cu 17
mii de lei. Calculați câte deșeuri trebuie să prelucrăm ca să obținem acești
bani”, ne explică directorul.
Un kilogram de deșeuri medicale costă puțin peste un euro, mai bine zis 25 de lei. Capacitatea autoclavului este de 150 de litri, ceea ce presupune 25-30 de kilograme. Zilnic 210 kilograme de deșeuri pot fi prelucrate, dar rar când pe zi se ajunge la această normă, pentru că spune directorul sunt zile când nu au deșeuri și autoclavul nu funcționează.
Toate deșeurile care
ajung la spital sunt selecționate, conform ghidului și regulamentului de
selectare, etapă foarte atent supravegheată spune medicul Alexei Bivol.
„Sunt deșeuri
periculoase, cele care vin în contact cu sângele, cu sputa, cu urina. Acestea
sunt atent depozitate. Când se face o simplă procedură medicală, asistentele
sunt instruite cum se depozitează, ca să nu prezinte pericol pentru personalul
medical, să excludă riscul de contaminare. Așa ele și se aduc la noi deja
selecționate”.
Potrivit unui studiu realizat în 2004 cu suportul OMS, în Republica Moldova cantitatea estimată de deșeuri medicale periculoase este de 0,05 kg/pacient/zi tratat la domiciliu, pentru cazurile spitalizate – în mediu 0,44 kg/pat/zi. Astfel producția totală de deșeuri periculoase a fost estimată între 10 și 11 tone de deșeuri pe zi, ceea ce presupune 4 mii de tone pe an. În 2018, cantitatea totală de deșeuri medicale a constituit 8 mii 700 tone pe an, inclusiv deșeuri infecțioase(seringi, perfuzoare, catetere), menajere, anatomo-patologice, radiologice și chimice.
OMS susține că la
nivel mondial până la 3 milioane din personalul medical sunt anual expuși
leziunii pielii, cu transmitere potențială a agenților patogeni. Riscul de
infectare de la pacientul infecțios ca rezultat al înțepării cu acul
constituie: 0,3% la HIV, 3% - hepatita virală C și 6-30% - hepatita virală B.
Ion Șaptefrați, electrician
de profesie, cel care lucrează de mai bine de un an cu acest sistem, ne explică
cum funcționează la modul practic autoclavul.
„Cum vin dimineața trebuie să aerisesc încăperea, apoi includ aparatul. Se încălzește vreo 15 minute. El are generator de încălzire, abur și temperatură. Apoi îl încarc cu deșeuri, bandajul îl pun aparte, seringile și picurătoarele aparte. Îl încarc și îl pun la programul respectiv. El are cinci programe. Este programul anume pentru seringi, iar pentru îmbrăcăminte altul. După ce se termină procedura, care durează un ceas și jumătate, apoi a doua un ceas, iar la textile 45 de minute, urmează curățarea. Aparatul îmi arată că am permisiunea să-l deschid, eu depozitez materialul în acest căruț. Apoi îl pun în saci speciali și le arunc în tomberoane. Apoi cei de la autosalubritate vin și îl iau și îl duc la groapa de gunoi a raionului”, ne explică Ion Șaptefrați.
Autoclavul a costat
un milion 500 de mii de lei și a fost cumpărat prin licitație, iar întreaga
investiție a costat 2 milioane de lei, ne spune Alexei Bivol.
„Cererea de finanțare care a fost depusă către Fondul de dezvoltare și modernizare al CNAM a fost în jur de un milion de lei, 500 de mii de lei a fost contribuția Consiliul Raional Telenești și încă 500 de mii de lei contribuția spitalului. În total 2 milioane, inclusiv, pregătirea spațiului, reparația, care a costat 150 de mii de lei”.
Spațiul amenajat pentru
instalarea autoclavului a fost pregătit în fosta cazangerie a spitalului.
Într-o cameră de aproape 5 metri pătrați, acolo unde foarte rar sunt depozitate
cutiile cu deșeuri, pentru că o dată ce sunt aduse acestea sunt prelucrate,
rareori când este nevoie de depozitare, ne explică directorul.
Centrul de Sănătate
din Răspopeni este una din instituțiile care deja de doi ani are contract cu
Spitalul Raional Telenești pentru prelucrarea deșeurilor medicale.
„Avem încheiat un contract cu cei de la
Spitalul Raional Telenești din 2017 și ne convin condițiile, suntem împreună cu
Centrul de Sănătate din Cotiujenii Mari și transportăm deșeurile împreună, când
ei le i-au pe ale noastre, când noi pe ale lor și le ducem. Datoria noastră e
să le selecționăm și să le transportăm în condițiile care ni se cer. Am ales
Spitalul Raional Telenești pentru că este mai aproape de noi. Până în 2017 nu
știu cum se descurca Centrul, pentru că eu din 2017 sunt aici”, ne-a spus Maia
Strătilă, directorul Centrului de Sănătate Răspopeni.
Un astfel de autoclav
are și Asociația Medicală Teritorială Buiucani. Directorul Asociației, Liliana
Iașan spune că autoclavul performant pe care îl dețin deservește cele patru
subdiviziuni ale Asociației: Centrul Consultativ Diagnostic Buiucani, Centrul
Medicilor de Familie nr.4, Centrul medicilor de Familie nr.5 și Centrul
Medicilor de Familie nr.6. Aceasta nu are contracte de prestare servicii cu
alte instituții.
„Noi am fost evaluați
de către OMS, primind în anul 2017 și trofeul IDIS pentru că suntem printre
instituțiile medicale care prelucrează deșeurile medicale. Ne descurcăm cu ceea
ce avem. El a fost procurat practic pentru necesitățile noastre și nu are o
capacitate foarte mare - de 20 de tone pe an. Asociația Medicală Teritorială
Buiucani distruge anual 8 tone de deșeuri. Pe viitor am putea să prestăm
servicii pentru câteva instituții medicale. Ca să fii prestator de servicii,
potrivit hotărârii de guvern, trebuie să deții un certificat care îl eliberează
Agenția Națională de Sănătate Publică, dar încă nu am primit acel certificat,
deși noi am pregătiti tot setul de documente”, ne-a declarat Liliana Iașan.
În iulie 2018
Guvernul Republicii Moldova a aprobat Regulamentul sanitar privind gestionarea
deșeurilor rezultate din activitatea medicală, care prevede ca fiecare spital
să dispună de un spațiu special amenajat pentru stocarea temporară a
deșeurilor. Durata stocării depinde de tipul de deșeuri. Cele periculoase vor
fi stocate 48 de ore, iar cele inofensive, cel mult 180 de ore. Tot în
regulament este stipulat și metodele de tratare și
eliminare a deșeurilor rezultate din activitatea medicală din sectorul uman
care diferă în funcție de tipul deșeurilor.
De exemplu, deșeurile
anatomopatologice sunt eliminate prin înhumare în locuri special amenajate din
cimitire sau sunt compostate în gropile Bekari.
Deșeurile infecțioase sunt
tratate prin autoclavare, concomitent în instituțiile medico-sanitare rurale
persistă metoda de tratare a deșeurilor infecțioase prin imersie(scufundare) în
soluții bioacide și incinerarea lor în aer liber sau instalații improvizate.
În Regulament se mai
stipulează că fiecare producător de deșeuri rezultate
din activitatea medicală este responsabil de gestionarea deșeurilor în mod
sigur pentru mediu și sănătate, de colectarea separată și împachetarea
deșeurilor rezultate din activitatea medicală, de stocarea temporară și
transportarea în condiții sigure a deșeurilor, tratarea și eliminarea finală.
Tot producătorul de deșeuri medicale este obligat să ducă o evidență a datelor
și informațiilor privind deșeurile produse și gestionarea acestora, educarea și
formarea personalului. Nerespectarea prevederilor Regulamentului sanitar atrage
după sine răspunderea conform prevederilor articolului 154 din Codul contravențional
al Republicii Moldova, ceea ce presupune o amendă de la 20 la 40 de unităţi
convenţionale (1.000 – 2.000 de lei) aplicată persoanei fizice sau muncă
neremunerată în folosul comunităţii de până la 60 de ore, cu amendă de la 200
la 300 de unităţi convenţionale (10.000-15.000 de lei) aplicată persoanei
juridice cu sau fără privarea, în ambele cazuri, de dreptul de a desfăşura o
anumită activitate pe un termen de la 3 luni la un an.
Potrivit Notei
informative care însoțește Regulamentul sanitar este necesar ca fiecare raion
să dispună de un autoclav cu capacitatea de 200 litri, costurile investițiilor
estimativ fiind de 3.906 mii de dolari. Prin realizarea tuturor prevederilor
din Regulament, statul crede că astfel vor fi prevenite eventualele cazuri de
maladii, inclusiv infecțioase, oncologice, ereditare, precum și infectare cu
virusurile HIV, hepatitelor virale B și
C.
În anul
2018 în structura deșeurilor generată
prevalează
deșeurile nepericuloase - 77,13%, urmată de
deșeurile infecțioase cu 21,74% (986.057 kg), anatomopatologice - 0,61%
(27.813,9 kg), tăietoare-înțepătoare – 0,27% (11.972,3 kg) și alte deșeuri
periculoase - 0,25% (chimice, etc), potrivit datelor prezentate de centrele de
sănătate teritoriale Agenției Naționale pentru Sănătate Publică.
ANSP nu deține date privind numărul
instituțiilor medicale care dispun de un autoclav, iar de la Ministerul
Sănătății, Muncii și Protecției Sociale tot nu am primit răspuns la această întrebare.
Potrivit clasamentului spitalelor raionale din anul 2017 efectuat de Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate (Centrul PAS), Spitalul raional Telenești s-a clasat pe primul loc în topul spitalelor raionale, acumulând cel mai mare scor -1.955 puncte.
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
Cele mai citite
Ce îi deranjează cel mai mult pe moldoveni atunci când caută ...
09 noiembrie, 2023, 11:59
Salariu mare și un loc de muncă aproape de casă. Ce-și mai d ...
13 decembrie, 2023, 16:20
EDITORIAL VIDEO. Mita în spitale: dacă este mulțumire, de ce ...
25 octombrie, 2023, 11:22
„Au scos-o moartă...Capul copilului ieșea și se ducea înapoi ...
27 decembrie, 2023, 18:32
„Felul în care îmi vorbesc medicii de la Anenii Noi, mă fac ...
22 noiembrie, 2023, 10:22
Cele mai actuale
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi4,44 %