Lista medicamentelor compensate are la bază un proces netransparent. De ce milioanele pentru medicamente cresc, dar pacienții nu simt schimbări majore
Silvia Rotaru
22 iulie, 2019, 15:43
Vizualizări: 4799
Acestea sunt câteva din concluziile studiului – Accesibilitatea la medicamente prin prisma listei medicamentelor compensate realizat de Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate cu suportul financiar al Fundaţiei Soros-Moldova.
Studiu s-a axat atât
pe componenta cantitativă cât și calitativă. Astfel, autorii studiului spun că
Regulamentul privind mecanismul de includere a medicamentelor în lista
compensatelor de către stat este incomplet și are nevoie de reglementări mai
detaliate și mai stricte. Documentul, elaborat în 2015 și revizuit în următorii
doi ani nu oferă, între altele, instrumente și ghiduri pentru o evaluare
profundă a calității studiilor și datelor incluse în dosar ca dovezi pentru
raportare, nu aprobă ghiduri cu privire la aplicarea instrumentelor privind
sinteza dovezilor, inclusiv instrucțiuni pentru completarea raportului tehnic de
evaluare a medicamentelor propuse pentru includere în Lista Medicamentelor
Compensate (LMC). Asta, chiar dacă regulamentul a fost îmbunătățit și oferă mai
multă claritate începând cu statutul solicitantului și procedura de depunere a
cererii de includere a unui medicament în lista compensatelor și terminând cu
stabilirea opțiunilor pentru deciziile Consiliului de evaluare în privința
medicamentelor examinate.
„Prin acest studiu
ne-am propus să analizăm și să vedem cum a evoluat cadrul de reglementare
pentru introducerea medicamentelor în lista medicamentelor compensate de la
ultima analiza din 2015 și cum este
abordată transparența, relevanța deciziilor pentru a răspunde cât
mai corect nevoilor de sănătate, în pofida resurselor limitate. Nu în ultimul
rând, am analizat cum se asigură aplicarea reglementărilor normelor stabilite”,
a precizat Rita Seicaș, unul dintre autorii studiului.
Lista medicamentelor
compensate conținea doar 5 denumiri Comune Internaționale în anul 2015, iar
acum conține 150 de denumiri. Astăzi Lista medicamentelor compensate este
formată din două secțiuni și șase capitole, în funcție de tipul de asistență
medicală, rata de compensare a costurilor și grupele terapeutice.
Lipsă de transparență, dar și de eficiență
Deși au fost
efectuate o serie de modificări în ceea ce privește evaluarea, includerea ori
excluderea medicamentelor din lista compensatelor, lista propriu-zisă nu a
evoluat semnificativ, în comparație cu lista medicamentelor esențiale a
Organizației Mondiale a Sănătății, se precizează în studiu.
De asemenea, nu
există o instrucțiune cu privire la arborele de evaluare a dosarelor
simplificate pentru medicamentele indicate în schemele de tratament episodic al
unor maladii prioritare, frecvent întâlnite în practica medicului de familie,
în cabinete de proceduri și la domiciliu. În același timp, deși există norme
care solicită avizul Comisiei de specialitate a Ministerului Sănătății, Muncii
și Protecției Sociale (MSMPS) pentru includerea medicamentului în LMC, lipsesc
reglementările și termenii stabiliți drept standard pentru aceste avize.
Astfel, se lasă loc
pentru interpretare voluntară, iar formularea avizului depinde de capacitatea
și cunoștințele specialiștilor din Comisia de specialitate în analize
caracteristice Evaluărilor Tehnologice Medicale.
Analiza mai constantă
că implicarea Comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătății, Muncii și
Protecției Sociale în procesul de evaluare a cererilor pentru medicamentele
pretinse în LMC este prevăzută de Regulament, însă nu se precizează structura
și statutul Notei de expertiză elaborată de experții din
Comisiile de
specialitate, puterea juridică a acestei note în ierarhia documentelor
procesate de Secretariat, precum și ponderea acestei Note în formula de decizie
a Consiliului pentru a include sau a exclude un medicament din LMC.
„În linii generale, reglementările în vigoare stabilesc limitele de timp pentru procedurile de examinare a dosarelor depuse. Totuși, în procesul de evaluare nu este clar specificată limita de timp pentru fiecare etapă a itinerarului documentelor - de la depunerea cererii și până la decizia finala”, se menționează în cercetare.
Potrivit aceluiași
document, deși Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM) este
împuternicită cu dreptul de a negocia prețul la medicamentele compensate, în
baza unor instrucțiuni privind mecanismul de negociere a acestora, un asemenea
document nu este elaborat și nici nu este publicat în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, ceea ce înseamnă că finanțatorul nu a valorificat încă
acest drept.
De asemenea, nu
există prevederi cu referire la revizuirea periodică a medicamentelor deja
incluse în LMC din perspectiva evoluției profilului produsului farmaceutic sau
din perspectiva necesităților sistemului de sănătate.
Cu toate că reglementările
de includere a medicamentelor în LMC impun exigențe de asigurare a
transparenței, acest criteriu nu este respectat sistematic. Pe paginile-web
oficiale ale CNAM și MSMPS nu sunt afișate procesele verbale ale ședințelor de
lucru ale Consiliului, Rapoartele tehnice de evaluare a cererii cu dosar, în
varianta de interes public, raportul anual de evaluare a accesului populației
la medicamente compensate.
Din ce motive pacienții nu beneficiază de medicamente
compensate
Cercetarea calitativă
a fost elaborată de CBS-Research. Astfel, au fost efectuate 5 discuții de grup
cu diferite categorii de pacienți, 33 de interviuri individuale, dintre care cu
5 practicieni și reprezentanți ai sectorului privat, dar și 6 interviuri cu
farmaciști și medici privind modificările la ordinul de eliberare a
medicamentelor compensate intrat în vigoare la data de 1.02.2019.
Astfel, potrivit studiului, accesul la medicamentele compensate este perceput diferit pentru diverse categorii de populație. Studiul a constatat o lipsă de informare în rândul pacienților, dar și a medicilor privind oferirea medicamentelor compensate pentru tratamentul episodic acordat în sala de tratamente/staționar de zi, cabinete de proceduri și la domiciliu, inclusiv pentru copiii de până la 18 ani.
Unii medici de profil
sau farmaciști informează pacienții că pot beneficia de un anumit medicament
compensat, iar medicului de familie îi revine dificultatea de a explica că
acest preparat este compensat doar pentru anumite maladii, altele decât cea pentru
care s-a adresat pacientul.
În cea mai mare parte
respondenții apreciază pozitiv schimbările în Lista Medicamentelor Compensate,
remarcând că s-a lărgit grupul maladiilor incluse în lista celor compensate nu
se regăsesc pe piața din Republica Moldova.
Principalele bariere
în prescrierea medicamentelor compensate sunt: suprasolicitarea cadrelor
medicale,
·
lipsa
specialiștilor,
·
remunerarea
scăzută a medicilor,
·
lipsa
de cultură sanitară și informarea carentă a pacienților,
·
necesitatea
consultării primare a specialistului de profil,
·
eschivarea
medicilor de a scrie medicamente compensate.
Studiul confirmă că pacienții aleg medicamentele în
funcție de obișnuință, sfatul medicului/farmacistului, prețul medicamentului și
mai puțin după țara producătoare sau eficiența preparatului.
Asigurarea medicamentului nu înseamnă protecția
pacientului
În mare parte, oamenii participanți la studiu, au spus că
sunt mulțumiți de economiile financiare datorate beneficierii de medicamente
compensate, însă declară că suportă costuri suplimentare pentru maladii cronice
asociate, pentru tratamente episodice, investigații, dar și pentru transport.
În cazul pacienților cu muscoviscidoză, de exemplu, părinții procură vitamine,
antibiotice și alte medicamente care nu se regăsesc în lista celor compensate.
Printre dificultățile în achiziționarea medicamentelor
compensate, pacienții au invocat:
·
lipsa farmaciilor în localitățile mici,
·
absența sau insuficiența unor medicamente
compensate în farmaciile din sate/orașe mici,
·
lipsa medicamentelor la depozit,
·
rețeta completată incorect,
· ambalajul care nu corespunde cu cantitatea de medicamente prescrise.
Prezent la eveniment, secretarul general de stat, Boris
Gîlca, recunoaște că lipsa farmaciilor în sate este o problemă care necesită o
altfel de abordare.
„Accesul pacienților din sate la medicamente este
îngrădit deoarece nu avem în sate farmacii comunitare. Pacientul trebuie să meargă
la raion. Din cauza distanței, anumitor probleme de sănătate, costurile de
deplasare impun o povară pentru pacient. Noi nu putem astăzi să asigurăm și
nici nu vom putem avea farmacie în fiecare comună, dar trebuie să găsim alte
formule de livrare a medicamentelor. Prin intermediul medicului de familie, a
unui curier local. Era ideea să facem livrarea prin internet, dar este ireal”,
a spus Boris Gîlca.
Ce medicamente se
regăsesc în lista celor compensate
Studiul a constatat necesitatea revizuirii Listei
Medicamentelor Compensate din perspectiva excluderii preparatelor care nu se
regăsesc pe piață. De asemenea, în opinia unor specialiști, în selectarea
medicamentelor trebuie să se pună accentul pe compensarea cel puțin parțială a
medicamentelor vitale pentru mai multe grupuri de maladii. Maladiile rare ar
trebui să fie incluse prioritar și să existe o abordare specială în compensarea
acestora, în special pentru tratamentele de lungă durată.
Totodată, implementarea sistemului informațional ar
diminua semnificativ provocările în prescrierea medicamentelor compensate și ar
facilita lucrul medicului de familie.
La evenimentul de prezentare a studiului au participat
atât demnitari de stat, cât și medici și alți responsabili din domeniul
sănătății.
Elena Bacalu, președinta Comisiei protecția socială,
familie și sănătate, a reiterat schimbările din domeniul efectuate privind
lărgirea listei medicamentelor compensate și spune că studiul este binevenit,
iar Comisia se angajează să țină cont de sugestiile acestuia.
„A fost lărgită lista medicamentelor compensate și
completată cu medicamente pentru diverse maladii, au fost elaborate mai multe
mecanisme cu medicamente compensate și ar fi bine să fie preluată de către
actuala guvernare, iar dacă este necesar - să fie perfecționate. Vom ține cont
de studiul pe care l-ați făcut pentru ca împreună să transformăm sistemul de
sănătate în unul performant, este de datoria noastră să asigurăm dreptul la
sănătate al cetățenilor”, a punctat aceasta.
Întrebat dacă lista medicamentelor esențiale va fi
revizuită, Boris Gîlca spune că este primordial ca aceasta să fie revăzută
potrivit recomandărilor OMS, fapt care se va întâmpla cel târziu anul viitor.
„Trebuie să revedem lista medicamentelor esențiale să le
aliniem la recomandările OMS. Ea nu a
fost revizuită din anul 2011. Or, ea trebuie revizuită, ajustată și completată
o dată la trei ani. Ne-am propus în timpul apropiat, să ne aliniem la
practicile internaționale. Să respectăm legislația europeană. Dacă nu anul
acesta, la anul viitor sigur se va întâmpla”, a răspuns secretarul general de
stat.
Demnitarul recunoaște că modul de includere/excludere a
unor medicamente din listă de medicamente compensate este unul netransparent.
„Lista medicamentelor compensate se completează în baza
unor dovezi, care vin de la comisia de experți, de la solicitările pacienților,
dar se întâmplă mai puțin transparent. Trebuie reorganizată activitatea
consiliului care se ocupă cu revizuirea medicamentelor compensate. Activitatea
ei trebuie să fie transparentă, ședințele trebuie să fie publice, să fie
transmise live”.
Și Zinaida Bezverhnîi, directoarea Agenției
Medicamentului și Dispozitivelor Medicale spune că la capitolul transparență în
elaborarea listei de medicamente compensate există lacune.
„Ați făcut o analiză comprehensivă care va ajuta foarte
mult. Este o roentgenograma la tot ce se numește accesul la medicamente
compensate. Ceea ce ați arătat este un exemplu când nu se lucrează împreună. Am
văzut că statul a făcut foarte multe, s-a introdus lista medicamentelor
compensate, s-au mărit fondurile,dar în final protecția financiară a
pacientului scade. Nu exista un centru de comandă, Ministerul nu a fost destul
de puternic în ceea ce privește politicile de sănătate. Totul începe de la
selecție, apoi distribuția, achiziția și utilizarea. La nivel de selecție avem
probleme majore. Avem trei procese paralele: lista medicamentelor compensate,
lista medicamentelor pentru achiziții publice și Programele Naționale. Nu avem
transparență. Se dorește sau trebuie să centralizăm procesul de selecție, ca să
existe o înțelegere clară, care sunt acele medicamente necesare în această țară
reieșind din profilul demografic, de morbiditate etc”.
De asemenea, Bezverhnîi spune că un alt aspect la care
trebuie să lucreze Ministerul Sănătății împreună cu CNAM este prețul la
medicamente.
„Mecanismul complex de reglementare a prețului a limitat
statul de avea produse calitative și eficiente plus cost-eficiente”, a adăugat
aceasta.
Și medicii spun că lista medicamentelor compensate
trebuie revăzută și ajustată la nevoile reale ale cetățenilor.
„În general, lucrurile nu stau rău în ceea ce privește lista medicamentelor compensate. Sunt câteva medicamente foarte bune în domeniul meu de activitate care nu sunt incluse și le așteptăm. Avem, spre exemplu, medicamente pentru coagularea sângelui, ele sunt vechi, cele noi sunt mai scumpe și, evident, ele lipsesc din această listă. Dar asta nu este doar problema noastră, ci și a multor țări europene”, spune medicul cardiolog Angela Marina.
„Un singur preparat din categoria statinelor este inclus
în această listă, dar oare noi putem face profilaxia arterosclerozei cu un
singur medicament? Sigur că nu. Analizați grupele de antihipertensive,
anticoagulante, o să vedeți că și acolo avem un gol foarte mare. Dacă luăm
antiepileptice, preparate care trebuie să le primească și copiii, de la
nou-născut până la cei care îmbătrânesc. Noi avem două preparate, dar avem
nevoie de preparate noi. Ministerul Sănătății ar trebui să aibă lista
medicamentelor strategice. Eu m-am adresat nu numai o dată la Minister pe
această temă”, a adăugat și profesorul Stanislav Groppa.
Notă: În 2017, piața farmaceutică
din Republica Moldova se estima la 2,7 miliarde de lei, iar cantitatea de
medicamente procurate, prin achiziții publice, în același an a fost de 451,2
milioane de lei. Totodată, cheltuielile pentru medicamentele compensate din
fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală a fost de 523,9 milioane
de lei, ceea ce a constituit 19,4% din totalul pieței farmaceutice estimate.
Din analiza acestor cifre raportate public se poate afirma că aproximativ 1,7
miliarde de lei ar reprezenta cheltuielile din buzunar ale populației pentru
procurarea medicamentelor prin rețeaua farmaciilor comunitare.
În același timp, în Republica Moldova ponderea cheltuielilor publice pentru
medicamente din totalul cheltuielilor pentru medicamente este foarte mică și
constituia în 2015 - 6,2% , în comparație cu 65,6%, cât era media pentru țările
Uniunii Europene.
Studiul a fost realizat în cadrul proiectului „Sporirea accesului
populaţiei la medicamente”, implementat de Centrul pentru Politici șiAnalize în Sănătate (Centrul PAS) cu suportul financiar al Fundaţiei
Soros-Moldova/Departamentul Sănătate Publică. Informaţiile prezentate și
concluziile emise de acest studiu aparţin în exclusivitate autorilor și nu sunt
împărtăşite neapărat de Fundaţia Soros-Moldova.
Tag: lista medicamentelor compensate studiu
Categoria: Știri Interne
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
19 aprilie, 2018, 15:55
19 aprilie, 2017, 15:27
Cele mai citite
Ce îi deranjează cel mai mult pe moldoveni atunci când caută ...
09 noiembrie, 2023, 11:59
Salariu mare și un loc de muncă aproape de casă. Ce-și mai d ...
13 decembrie, 2023, 16:20
EDITORIAL VIDEO. Mita în spitale: dacă este mulțumire, de ce ...
25 octombrie, 2023, 11:22
„Au scos-o moartă...Capul copilului ieșea și se ducea înapoi ...
27 decembrie, 2023, 18:32
„Felul în care îmi vorbesc medicii de la Anenii Noi, mă fac ...
22 noiembrie, 2023, 10:22
Cele mai actuale
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi4,44 %