Fără consultări publice și fără vreo analiză de impact, în decembrie 2018 ex-ministra Sănătății Silvia Radu propunea Guvernului prelungirea de două ori a termenului de PPP în hemodializă, adică de la 12 la 25 de ani, iar pentru serviciul de radioterapie – la 45 de ani. La aceasta s-a adăugat un „cadou” de exclusivitate pentru fiecare dintre agenții economici care ar fi operat în domeniu. Pentru, BB Dializa, firma care a câștigatul contractul cu statul în domeniul dializei Guvernul se angaja să nu mai încheie alte contracte cu alți agenți economici pe toată perioada contractului. În cazul radioterapiei nu există un PPP operațional. Autoritățile din sănătate au lansat concursuri repetate, însă fără succes. În 2015, concursul a fost oprit de către ex-ministrul Mircea Buga. 

Silvia Radu nu a prezentat Executivului justificări pentru prelungirea termenului de PPP, dar nici pentru măsura de exclusivitate. Singurul argument al autorității era următorul: agentul economic privat va intra în posesia serviciului de dializă pentru 25 de ani, din cauza faptul că deși este un parteneriat „public-privat”, autoritățile nu și-au respectat angajamentele prevăzute de Hotărâre de Guvern. Printre acestea ar fi punerea la dipoziție a agentului spații care nu erau prevăzute în hotărâre și, astfel agentul economic ar fi suportat cheltuieli în plus. Privatul ar fi fost nemulțumit și de faptul că nu este singurul prestator de servicii de dializă, unele instituții preferând alți agenți economici, ceea ce i-ar fi adus pierderi. 

Acum, atât monopolul cât și termenul prelungit vor fi excluse din Hotărârea de Guvern 574 din 7 august 2013 cu privire la PPP pentru serviciile de dializă. 

„Prin renunțul expres al Guvernului la inițierea altor proiecte de parteneriat public–privat în domeniul serviciilor de dializă s–a creat o situație de monopol în prestarea serviciilor de dializă în ambulatoriu. Acest monopol se sprijină și pe obligația asumată a Guvernului de contractare în mod exclusiv a serviciilor prestate de partenerul privat din mijloacele financiare a fondurilor de asigurări obligatorii de asistență medicală. Astfel, instituțiile medico–sanitare publice care dețin capacități în dializă au rămas cu prestarea celor mai complicate și costisitoarea manopere medicale în domeniul hemodializei: inițierea tratamentului prin fistulare, precum și tratarea cazurilor acute de hemodializă”, se menționează în proiectul de hotărâre al MSMPS. 

„Prin instituirea de facto al monopolului în favoarea partenerului privat, se aduce atingere și drepturilor pacienților, în special dreptul pacientului de alegere. De asemenea, argumentele pentru extinderea termenilor ar fi fost că serviciile de dializă sunt prestate și de alți prestatori publici și privați, contractați de CNAM, fapt care ar fi diminuat volumul de servicii medicale prestate de partenerul privat în cadrul contractelor de PPP semnate cu Ministerul Sănătății Muncii și Protecției Sociale și instituțiile medico–sanitare publice în care Ministerul deține calitatea de fondator. Însă argumentele respective nu au fost însoțite de careva cifre sau de o analiza investițională a eficienței proiectului reieșind din termenul inițial al proiectului de 12 ani”, se mai menționează în nota de argumentare. Proiectul se află la etapa dezbaterilor publice.

De-a lungul anilor, finanțarea serviciului de dializă s-a majorat substanțial, ajungând la 156.000.000 de lei în 2018, cu 30.000.000 de lei mai mult decât în 2017.

Contractul cu BB Dializa SRL a fost semnat în 2014. Potrivit MoldStreet, compania înregistrată într-un mic orășel din Germania se fondase doar cu o lună înainte de anunțarea concursului, de către un avocat al biroului de avocați Popa și Asociații. Din 2017 beneficiarul s-a schimbat, fiind o firmă din Cipru. Nu se cunoaște însă beneficiarul final.