Spitalele publice au acumulat datorii istorice de 26 de milioane de lei. Ministerul Sănătății și CNAM vor decide stingerea lor în această săptămână
Irina Papuc
16 decembrie, 2019, 11:30
Vizualizări: 4653
Spitalele publice aveau, la sfârșitul lunii septembrie, datorii istorice de peste 26 de milioane de lei. În afară de un spital municipal, situația cea mai gravă se atestă în UTA Găgăuzia unde trei instituții au acumulat datorii istorice de aproape 10 milioane de lei.
Situația spitalului raional
Comrat, instituție ce acumulat o datorie istorică de aproape 4 milioane de lei,
a devenit subiect de discuție la Comisia sănătate, protecție socială și familie
unde responsabili de la Ministerul Sănătății, precum și de la CNAM au venit să
explice ce se întâmplă în aceste unități medicale. CNAM a promis că în această
săptămână va veni cu o soluție pentru datoriile istorice acumulate, iar una
dintre ele ar fi stingerea integrală a lor.
„La 30 septembrie 2019, 7 spitale publice, atât republicane, municipale și raionale aveau datorii istorice după cum urmează: Institutul de Medicină Urgentă avea datorii istorice de 687, 9 mii lei, Spitalul Clinic Bălți – 14 milioane de lei, Spitalul Raional Criuleni – 643,8 mii lei, Spitalul Raional Florești – 1,3 milioane de lei, Spitalul Raional Comrat – 3,7 milioane de lei, Spitalul Raional Ceadâr-Lunga – 3,9 milioane de lei și Spitalul din Vulcănești – 1,8 milioane de lei. Cele mai mari datorii s-au acumulat pentru cheltuielile de personal, pentru alimentarea pacienților, medicamente și dispozitive medicale”, a prezentat datele disponibile Denis Valac, vicedirector al CNAM. Deși Valac a calculat și a comunicat și comisiei că în totalitate datoriile istorice ale spitalelor ar ajunge la 11,5 milioane de lei, din cifrele pe care dânsul le-a comunicat reiese că datoriile sunt mult mai mari și ajung la 26 de milioane de lei.
Ce se întâmplă
în Comrat
Deși aveau cifrele la ei pentru
toate cele trei spitale cu probleme din UTA Găgăuzia - Comrat,
Ceadâr-Lunga și Vulcănești - Comisia a audiat situația doar de la
Spitalul raional Comrat. Astfel, CNAM susține că a
evaluat evoluția datoriilor spitalului raional Comrat începând cu anul 2012 și
a constatat că acestea se ridicau atunci la 3,7 milioane lei, ajungând în 2019
la 10,7 milioane lei. La finalul lunii septembrie, datoriile curente
constituiau 5,7 milioane de lei, iar cele istorice – 3,7 milioane de lei.
Pentru că doar cele istorice contează cel mai mult, CNAM s-a concentrat pe
motivele care au stat la formarea lor.
Astfel, Spitalul Comrat deservește 69 mii persoane, dintre care 48,8 mii sunt asigurate. Spitalul are 210 paturi. Pentru anul 2019 CNAM a contractat inițial instituția cu 43,7 de milioane lei. Ulterior, în baza acordurilor adiționale, după ce Guvernul a majorat suma pentru gărzi, spitalul a mai primit 50,4 milioane lei. Suma este mai mare cu 16 milioane de lei în comparație cu 2015.
În totalitate, instituția
are 325 de angajați, iar personalul auxiliar este mai mare decât
prevăd normele legale. Instituția are un surplus de 23,75 de unități de
personal auxiliar ceea ce înseamnă supra-cheltuieli de peste 890 mii de lei pe
an, a spus Denis Valac.
Controverse și
realități ale medicinei moldovenești
Sprâncenele s-au ridicat atunci
când CNAM a anunțat că dintre toate spitalizările înregistrate
la Comrat, aproximativ 62% au fost spitalizări
neprogramate. Astfel, 41%
o reprezintă sursa de internare urgentă, 21% - la cerere și doar 24% - sunt
internări cu bilet de trimitere de la medicul de familie, iar 14%
- de la medicul specialist de profil.
Media pe
spitalele raionale, a spus Valac, a internărilor cu bilet de trimitere de la
asistența medicală urgentă și prespitalicească și la cerere reprezintă 52%. Acest
lucru înseamnă cu alte cuvinte că baza sistemului medical pur și simplu nu
lucrează, or, numărul pacienților aduși la spital cu Urgența reflectă o posibilă
implicare dezastruoasă a medicinei de familie. Un al doilea motiv pentru care
sistemul pur și simplu nu funcționează corect este că nu există nicio logică
dintre care cazurile contractate și realitatea, întrucât mai mult de jumătate
reprezintă spitalizări neprogramate. Acum, alta e întrebarea este dacă toate
internările supra contract au fost justificate sau nu. Și se pare că nu.
Ce patologii au
avut pacienții de la Comrat
Cei mai mulți
pacienți internați în spitalul din Comrat au venit cu infecțiile
respiratorii – 488 de cazuri tratate. Pe locul doi sunt nou-născuții
cu greutatea mai mare de 2,4 kg – 423 de cazuri. Pe locul trei
au fost „alte tulburări ale sistemului nervos fără consecințe
catastrofale sau severe – 355 de cazuri tratate”, pe
locul patru - nașterile vaginale, cu 353
cazuri tratate, iar 333 de cazuri au constituit otite
medii și infecții respiratorii severe - 333.
Cele mai
frecvente intervenții chirurgicale le reprezintă dilatarea și chiuretajul
uterin – 204 cazuri, apendicite – 89 cazuri tratate, colicistite – 76 cazuri
tratate, cura herniei inghinale – 73 de cazuri și incizia și drenajul abceselor
tegumentelor -57 de cazuri tratate. Cu referință la ultimele cazuri, CNAM
consideră că acestea nu necesitau spitalizarea, ci puteau fi efectuate în
staționarul de zi sau specializată de ambulatoriu.
„Prima
deficiență depistată de noi o reprezintă nerespectarea clauzelor contractuale,
mă refer la supraîndeplinirea cazurilor tratate. Acest lucru reprezintă o sursă
potențială de acumulare a datoriilor. CNAM va examina pe parcursul lunii
decembrie care este situația pe întreg sistemul medical, ca să vedem
posibilitățile noastre financiare de a acoperi aceste supraîndepliniri. În caz
contrar instituțiile riscă să nu poată acoperi aceste
cheltuieli, deoarece ele nu se încadrează în limita contractului”, a
spus Denis Valac.
„62 de
procente din internări sunt neprogramate, ceea ce reprezintă o explicație
pentru acele supraîndepliniri pe care le are instituția medicală. O altă
deficiență este tratarea pacienților în staționar care puteau fi tratați în
ambulatoriu sau în staționarul de zi. Stocul format la
medicamente pentru Comrat reprezintă acum 198 de zile, deși
ordinul Ministerului Sănătății recomandă un stoc de maxim 60 de
zile”, a mai continuat vicedirectorul CNAM.
Totodată, CNAM spune că a
depistat că la spital nu este respectate protocoalele
clinice naționale și schemele de diagnostic și tratament. Nu au fost
respectate devizele de venituri
și cheltuieli. O altă sursă de acumulare a datoriilor istorice o
reprezintă cheltuielile de regie care, la
Comrat, sunt cele mai mari, chiar și decât
media pe țară, de aproximativ 2,7 ori.
Astfel, pentru primele 9 luni s-au acumulat 1,8
milioane de lei pentru regie, în timp ce media pe
spitale reprezintă 673,2 mii lei. Explicația se rezumă la faptul că spitalul
este divizat în multe blocuri, pe o arie mare.
În urma mai multor discuții pe
marginea problemei, CNAM a acceptat contractarea suplimentară pentru tomografia
computerizată, fiind semnat un acord adițional – în sumă de 200 de mii de lei.
Totodată, instituția a primit bani pentru cheltuielile suplimentare pentru UPU
– 60,1 mii lei.
Argumentele celor trei spitale
vizate au fost vociferate de Svetlana Duleva, șefa Direcţiei regionale pentru
sănătate şi protecţie socială. Duleva a spus că managerii celor trei spitale au
fost schimbați, că se lucrează la recomandările CNAM, dar unele aspecte nu țin
de administrațiile spitalelor. Și aici Duleva s-a referit la faptul că nu a existat
acoperire financiară pentru majorările salariilor lucrătorilor medicali din
2017 și până acum. O altă problemă ar fi lipsa de consecvență atunci când se
discută despre internarea unor pacienți care nu au indicație pentru internare.
Duleva a spus că unii pacienți sună la Linia fierbinte a ministerului, unde li
se impune internare pacienților. „Țineți-i în UPU 24 de ore”, a fost
recomandarea neinspirată a unor membri ai Comisiei, întrucât aceasta ar fi o
cale de compromis – spitalul nu cheltuie bani cu pacientul pentru pat și
alimentație, dar nici nu este dat afară, fără să i se acorde asistență
medicală.
Ce proporție din datoriile
acumulate reprezintă erori manageriale și cât subfinanțare din partea CNAM nu
este clar acum, însă Comisia a discutat posibilitatea stingerii datoriilor
istorice ca spitalele să poată funcționa mai departe.
„Suntem acum în
discuții cu Ministerul Sănătății ca să găsim acele posibilități de acoperire a
cheltuielilor istorice. Există unele soluții, cu siguranță maxim săptămâna viitoare vom putea veni cu propuneri în acest sens”, a conchis vice-directorul CNAM.
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
25 aprilie, 2018, 12:28
Cele mai citite
Ce îi deranjează cel mai mult pe moldoveni atunci când caută ...
09 noiembrie, 2023, 11:59
Salariu mare și un loc de muncă aproape de casă. Ce-și mai d ...
13 decembrie, 2023, 16:20
EDITORIAL VIDEO. Mita în spitale: dacă este mulțumire, de ce ...
25 octombrie, 2023, 11:22
„Au scos-o moartă...Capul copilului ieșea și se ducea înapoi ...
27 decembrie, 2023, 18:32
„Felul în care îmi vorbesc medicii de la Anenii Noi, mă fac ...
22 noiembrie, 2023, 10:22
Cele mai actuale
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi4,42 %