Domnule Furtună, în mediul online de la Chișinău deja au apărut tot felul de informații precum că noul tip de coronavirus răspândit în China ar fi apărut și în Republica Moldova. Cât de adevărate sunt?

Sunt informații false. Categoric nu avem niciun caz înregistrat până în acest moment. În general, coronavirusurile, mă refer la alte tipuri decât cel înregistrat acum în China, au circulat și mai circulă inclusiv în Republica Moldova. Însă în niciun caz nu este vorba de acest tip nou.

Ce fel de coronavirusuri circulă sau au circulat până acum în Moldova?

Este vorba coronovirusuri care provoacă infecții respiratorii acute, uneori cu simptome similare gripei, și noi le identificăm. Avem un sistem de supraveghere a infecțiilor respiratorii acute severe, pneumonii, etc, pe care le monitorizăm în permanență.

Virusul înregistrat în China este o nouă tulpină de coronavirus, anterior neîntâlnită la oameni. Până în ziua de ieri acest nou tip de coronavirus nu a fost înregistrat nici măcar în țări din Europa. Acum sunt câteva cazuri suspecte în Scoția, dar încă nu sunt confirmate oficial de către Organizația Mondială a Sănătății și de către Agenția Europeană de Prevenire și Control a Bolilor.

Care ar trebui să fie măsurile de precauție de care ar trebui să țină cont cetățenii din Republica Moldova, chiar dacă nu avem niciun caz suspect?

Rămân în vigoare măsurile de precauție nespecifice, valabile și pentru alte infecții care se transmit pe calea aerului. Deși sună banal, dar asta înseamnă igiena mâinilor, cultura tusei și a strănutului, adresarea la medicul de familie și la medicul de specializare îngustă, dacă sunt simptomele unei infecții respiratorii acute. Și ar fi cazul ca pacientul să nu meargă la centrele de sănătate sau la spital, dar să solicite ajutorul medicului acasă, pentru a preveni astfel răspândirea bolii. De asemenea, ar fi bine să fie evitate locurile aglomerate, mai ales dacă nu e obligatoriu să se meargă acolo. Mă refer la piețe, magazine, locuri de agrement, etc. Chiar ar fi bine să nu mergeți la ore, dacă sunteți student sau elev, pentru a preveni îmbolnăvirea altor persoane.

Domnule Furtună, pentru cei care călătoresc în aceste zone afectate de noul tip de coronavirus, ce recomandări există? Le interzicem să meargă încolo sau nu e cazul deocamdată?

Există alerte de circulație și restricții de circulație. Deci, sunt două lucruri diferite. Ministerul de Externe deja a publicat această alertă de circulație. La fel au făcut și alte instituții. Asta înseamnă că noi prevenim populația să evite zonele afectate de anumite calamități sau, în acest caz, de apariția unor noi tulpini de coronavirus. Însă populația își asumă, merge sau evită zonele despre care am prevenit-o.

În cazul impunerii restricțiilor de circulație s-ar putea ca persoanele care intenționează să ajungă în China să nu poată pleca încolo din cauza restricției.

Deci, acum suntem în primă etapă, cea de alertă...

Deocamdată, da. Vedeți că și OMS discută deja de două zile acest subiect și nu au ajuns la concluzia privind declararea unei alerte globale, pentru că există o groază de criterii ca să o poți declara.

Domnule Furtună, noul tip de coronavirus se tratează doar simptomatic. De ce?

Vă deschid o paranteză. Noi, de fapt, ne aflăm în epoca virușilor. Vedeți că încercăm să combatem Ebola la nivel mondial și nu prea ne reușește, febra galbenă – la fel, febrele hemoragice, de asemenea, sunt greu de tratat, pentru că remedii antivirale de tratament nu prea sunt. Nu vorbesc la modul general, dar tratamente specifice pentru infecțiile virale nu există. Este o problemă globală, valabilă și pentru Republica Moldova.

Cu atât mai mult în acest caz cu acest virus nou. Deocamdată nu se știe care este preparatul care merge cel mai bine în tratament. Infecția se tratează simptomatic. Dacă bolnavul are febră, i se administrează antipiretice, dacă-s dureri de cap, i se administrează analgezice, etc. Despre vaccin împotriva virusului nici nu putem vorbi acum, pentru că să faci un vaccin ai nevoie de timp.

Dacă ne referim la perioada de incubație a acestui virus, nu putem spune acum care e perioada de incubație precisă. Primele cazuri au fost înregistrate la sfârșitul lunii decembrie. Nu a trecut nicio lună ca noi să putem spune că perioada de incubație a virusului este de 10 zile, 14 zile sau de o lună jumătate. Este multă incertitudine aici.

Ceea ce este clar, e că pe fundalul mutațiilor coronavirusurile pot provoca diferite afecțiuni și istoric noi deja am avut înregistrate cazuri. Mă refer la SARS (Sindromul Respirator Acut Sever), care a fost cauzat tot de coronavirus. Mai avem un tip de coronavirus care provoacă diverse infecții în țările din Orientul Mijlociu. În toate trei situații, deși vorbim de coronavirus, ele sunt tulpini diferite, au simptome diferite și abordare în tratament diferită. Din acest motiv, instituțiile competente încă nu vin cu o regulă clară și bine definită privind acest nou tip de coronavirus.

În afară de calea aeriană, teoretic cum se mai poate transmite acest virus?

Teoretic am putea vorbi de bagaje, de suprafețe, de mâini murdare, unde virusurile se păstrează. Coronavirusurile rezistă și la temperaturi destul de joase. De asta am venit cu acele recomandări de mai sus, pentru că ele sunt similare celor pentru evitarea gripei sau a virozelor respiratorii acute. Pe lângă spălatul pe mâini, aerisiți camerele, ștergeți suprafețele, pentru că în praful acesta ar putea să se regăsească și particule ale virusului, care ar putea să fie transmis.

Dar vedeți că savanții vorbesc că sursa ar putea fi șerpii, inclusiv cobrele, dar iarăși încă nu se știe, întrucât se presupune că acești șerpi care ar fi fost comercializați la acea piață din China, de unde a pornit infecția, ar fi consumat lilieci. Prin urmare, în cazul acestui tip de coronavirus nu putem nega nici calea alimentară.

La ce măsuri să ne așteptăm în următoarele zile din partea OMS?

Indiferent de măsurile care vor fi decise, noi suntem obligați să punem în aplicare, potrivit competențelor, toate prevederile Regulamentului Sanitar Internațional. Situația pe care o avem acum iese în afara granițelor sistemului de sănătate. Asta înseamnă că în asemenea cazuri se implică inclusiv structuri, care nu neapărat fac parte din sistemul de sănătate. Adică, Agenția Națională pentru Sănătate Publică are rolul ei, asistența medicală primară e cu al ei, va monitoriza bolnavul, asistența medicală urgentă prespitalicească va transporta pacientul la spital, dacă pacientul va avea nevoie de asistență medicală urgentă, spitalul are obligația să fie asigurat cu medicamente și să trateze pacientul.

Apoi, alte structuri din afara sistemului de sănătate au alte roluri. De exemplu, dacă bolnavul vine din China, probabil că el va intra în țară prin aeroportul internațional Chișinău și atunci echipajul de bord are anumite instrucțiuni cum să acționeze/reacționeze în asemenea cazuri. În aeroport sunt alte două structuri ale statului – mă refer la poliția de frontieră, care e responsabilă de fluxul de pasageri,  și la structurile vamale, care sunt responsabile de bagaje. Fiecare dintre aceste structuri trebuie să-și desprindă obligațiile de funcție, care sunt stipulate în Regulamentul Sanitar Internațional și care este obligatoriu pentru toate structurile naționale, pentru că țara l-a aprobat ca fiind obligatoriu.

Aceste structuri trebuie să mai aibă și vreo circulară internă ca să acționeze sau e suficient Regulamentul?

Într-o oră, două ministra va semna și o circulară în atenția tuturor structurilor responsabile de protecția sănătății publice, dar e o formalitate. De ce? Pentru că fiecare dintre structurile despre care v-am vorbit au fost instruite și știu foarte bine ce au de făcut în astfel de cazuri. În concluzie, pe lângă ANSP responsabilitatea protejării sănătății publice, inclusiv în acest caz, le revine și instituțiilor menționate.

Domnule Furtună, vă mulțumim pentru explicații.