Așadar, ce se întâmplă?

Prima pacientă infectată, care a pus Republica Moldova pe harta țărilor în care a ajuns COVID-2019, a fost luată de pe Aeroportul Internațional Chișinău cu o ambulanță obișnuită a Serviciului 112. Aceasta a fost transportată mai întâi la Institutul de Medicină Urgentă, apoi la Spitalul Clinic Republican. Ieri, autoritățile resposanbile au evitat să menționeze spitalul în care a fost internată pacienta.

Ordine, peste ordine, cu indicații diferite

Primul ordin care prevedea modul de intervenție în cazul depistării cazurilor de COVID-2019 pe teritoriul Republicii Moldova a fost semnat pe 24 ianuarie. Acestea prevedea instrucțiuni pentru administrația Spitalului de Boli Infecțioase „Toma Ciorbă” de a identifica un bloc unde să fie internați pacienții infectați. Alte instituții nu erau vizate. Ulterior, un alt ordin a fost semnat la data de 2 martie. În acel ordin, autoritatea de vârf din Sănătate  recomanda Spitalului Clinic Republican, Spitalului Clinic Municipal de boli contagioase pentru copii, Institutul Mamei și Copilului și Maternității nr.2 să identifice blocuri pentru izolarea și tratarea pacienților bolnavi sau suspecți. Pe 4 martie a fost semnat un al treilea ordin. Acesta nici măcar nu este făcut public la moment. În acest ordin, autoritățile explică logica distribuirii pacienților între spitalele vizate:

  • Spitalul Clinic Republican „Timofei Moșneaga” - pacienții în stare critică

  • Spitalul Clinic de Boli Infecțioase „Toma Ciorbă” -pacienți adulți, inclusiv gravide, cu forme ușoare, medii sau grave

  • Institutul Mamei și Copilului – copii în stare gravă    

  • Spitalul Clinic Municipal de boli infecțioase pentru copii – copii cu forme ușoare de boală

Un medic care a cerut să-i respectăm anonimatul a menționat pentru Sănătate INFO că echipamente de protecție sunt foarte puține, iar medicii nu sunt suficient protejați.

„Decât să facă instruiri teoretice și să emită ordine, Ministerul mai bine avea grija să doteze spitalele, macar cu echipamente de protecție suficiente! Deoarece ei nu-s dotați cu aparataj de ventilatie extrapulmonară (nr.- de aceea pacienta cu COVID-2019 nu a fost spitalizată la Spitalul de Boli Infecțioase Toma Ciorbă). E mai simplu sa internezi pacienta unde este și să expui riscului un spital multi profil, decit să dotezi o instituție specializată unde poți controla fluxul și limita dezvoltarea infecției. Noi avem echipamente de protecție în spital din rezerve proprii, având în vedere experiențele din anii precedenți, dar nu am putut prevedea situația creată și la moment spitalul nu are de unde achiziționa echipamente de protecție specifice pentru cei ce sunt nemijlocit în contact cu pacienții”, a declarat medicul, a cărui indentitate am promis că o vom respecta. 

Am solicitat directorului interimar de la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase „Toma Ciorbă” să ne explice logica distribuirii pacienților și în ce măsură este dotată instituția cu aparate de ventilație mecanică. Sergiu Vasilița a refuzat să ne dea vreo explicație, motivând că toate „răspunsurile trebuie Ministerul Sănătății” să le dea. MSMPS însă nu explică direct prea multe. La solicitarea noastră, ni s-a răspuns că:

„Conform recomandărilor OMS și ordinului MSMPS nr 222 din 04.03.2020,  pacienții  adulți, depistați cu infecția Coronavirus de tip nou,  cu forme ușoare și medii, sunt tratați în cadrul Spitalului de Boli Infecțioase “Toma Ciorbă”, însă cei care  prezintă complicații grave sunt internați la Spitalul Clinic Republican (SCR). Pacienta respectivă  a fost internată primar în cadrul Spitalului de Boli Infecțioase “Toma Ciorbă”. Ulterior, odată cu agravarea stării de sănătate, aceasta  a fost transferată în secția Reanimare și terapie intensivă a SCR. Pacienta este izolată în boxa de reanimare. Tot personalul medical  care acordă asistență  medicală pacientei este echipat cu echipament de protecție individuală.  Intrarea  în secția  Reanimare  este securizată și separată. Medicii din SCR au fost instruiți suplimentar la capitolul control al infecțiilor și managementul clinic al pacientului cu COVID-19”.

Până la acest moment, Ministerul Sănătății susține că instituțiile sunt dotate suficient cu echipamente de protecție, asta în timp ce rezervele sunt limitate în lumea întreagă. OMS a atenționat pe 3 martie despre o perturbarea severă, în continuă creștere, a ofertei globale de echipamente individuale de protecție. OMS a expediat aproape jumătate de milion de seturi de echipamente de protecție personală în 47 de țări, dar livrările se epuizează rapid. OMS estimează că este nevoie lunar de aproximativ 89 de milioane de măști medicale pentru un răspuns adecvat la COVID-19. Pentru mănușile de examinare, această cifră se ridică la 76 de milioane, în timp ce cererea internațională de ochelari de protecție este de 1,6 milioane pe lună.