Ala Halacu: „Testele din Rusia nu sunt teste rapide. Sunt teste care corespund standardelor și pot detecta Sars-Cov-2 doar prin tehnologia moleculară”
Elena Cioina
17 aprilie, 2020, 17:53
Vizualizări: 4807
Testele și testarea masivă a populației din Republica Moldova la Sar-Cov-2 sunt un subiect intens discutat în spațiul public. Oamenii se întreabă de ce atât de puține testări se fac în țară și dacă, din acest motiv, avem și mai puțini pacienți confirmați că ar avea infecția? Avem noi cele mai eficiente teste pentru detectarea noului tip de coronavirus sau primim ce ni se scurge printre degete și de o calitate dubioasă?
Pentru cât timp ne ajung testele care le avem acum și când ar urma să
ajungă altele? Cel fel de teste ne-a donat, totuși, federația Rusă și a început
sau nu testarea cu ele. I-am adresat întrebările într-un bliț interviu Alei
Halacu, șefa laboratorului Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, după
briefingul din această dimineață de la Ministerul Sănătății, Muncii și
Protecției Sociale.
Doamna Halacu, ce fel de teste folosește Agenția Națională pentru Sănătate Publică
pentru diagnosticarea pacienților cu COVID-19?
În acest moment noi efectuăm diagnosticul de laborator de confirmare a
cazurilor suspecte la Covid-19 doar prin tehnologia moleculară, adică doar
teste care detectează acizii nucleici pentru coronavirusul Sars-Cov-2. Avem
teste din mai multe țări. Avem donații de la chinezi. Tot China ne-a făcut
donație niște teste, dar care sunt produse în Copenhaga, Danemarca. Avem și
teste din Spania. Testele rusești, pe care le procurăm din achiziții publice,
sunt certificate, este ușor de lucrat cu ele. Utilizăm doar teste de biologie
moleculară. Nu folosim niciun test rapid în laborator.
Testele rapide ar putea fi utile în alte sectoare, spre exemplu în cel
științific care ar identifica dacă populația are imunitate la o anumită maladie
sau dacă persoana a trecut sau nu prin boală. De ce? Pentru că testele rapide sunt
orientative. Și deoarece Covid-19 este o infecție nouă, nu este foarte clar ce
nivel de sensibilitate și specificitate au, ca noi să ne putem baza pe ele, să
fim siguri că nu vom avea rezultate fals-pozitive și fals-negative.
Ele nu sunt inutile, în general. Noi în laboratoare nu le folosim. Aceste
teste detectează anticorpii care se produc în organism în urma îmbolnăvirii. Ei
apar în convalescență, când persoana se însănătoșește. Acum, noi avem scop de
diagnostic, de a detecta virusul în perioada de incubare, într-o perioadă
scurtă de la infectare, ca să putem identifica pacientul infectat și apoi să
poată fi luate măsuri de tratament, izolare, etc, în funcție de gravitatea și
severitatea bolii.
Deci, înțeleg că astea din Rusia sunt folosite la cerere?
Așa, referitor la testele din Rusia. Noi am primit o donație, care sunt la
noi. Ca să înțelegeți, noi lucrăm cu testele cu care am început, cele primite
de la OMS, căci reactivii erau la noi și noi, am făcut mixurile specifice. Primery-ii sunt secțiuni sau regiuni
specifice adenomului Sars-Cov-2, pe care îl detectăm prin biologie moleculară.
Adică, primer este o parte a virusului SARS-CoV-2, care îl diferențiază de
celelalte coronavirusuri, și anume aceste părți (porțiuni) de virus sunt depistate,
pentru a putea afirma că omul are COVID-19. Testul trebuie să determine prezența
sau absența primery-lor, pentru a putea afirma că este sau nu SARS-CoV-2.
Când începem un reactiv nou, noi îl validăm, îl verificăm cu echipamentul
compatibil, îl testăm pe probe pozitive-negative, știute deja și controlate. Ce
înseamnă validarea reactivului? Înseamnă testarea lui înainte de a începe
lucrul pe probe noi. Se iau probe confirmate sau teste speciale la care se
cunoaște rezultatul și se verifică dacă reactivul lucrează bine și dă rezultate
reale. După ce verificăm metoda și merge bine, noi o punem în aplicare,
elaborăm protocoale și proceduri, și mergem pe căile respective. Când finalizăm,
trecem la teste noi.
Este ordinul 385 al Ministerului Sănătății prin care o să fie extinsă
activitatea de laborator. Astfel, noi deja repartizăm acești reactivi din
Rusia, pentru că i-am instruit pe specialiști cum să realizeze testele
respective. Respectiv, fiecare laborator va lucra cu un kit care este verificat,
apoi când testele din acest kit se vor termina, vom trece la altele. Nu putem
amesteca testele, pentru că acestea au programe și protocoale diferite. Dacă
le-am amesteca, s-ar produce erori mecanice.
Deci, asta nu înseamnă că ele, testele din Rusia, nu au o precizie înaltă?
Nu, ele au o precizie de la 92 până la 100 de procente, în medie 95 de
procente. În general, toate tehnicile de biologice moleculară ce țin de
detectarea genomului, sunt specifice. Noi nu lucrăm cu teste rapide, mai
menționez încă o dată.
Cu care lucrați acum?
Pe cele chineze le-am terminat deja. Acum lucrăm cu testele VIASURE, produse
de CERTEST Biotec din Spania. Ele sunt certificate de FDA, sunt sigure. Cele
rusești au mers la alte două laboratoare care vor iniția metodele de testare cu
ele. În afară de laboratoarele private, avem laboratorul Centrului Republican
de Diagnosticare Medicală și Laboratorul Spitalului de Dermatovenerologie și
Maladii Comunicabile.
De când va începe testarea pacienților cu cele donate de Rusia?
Noi chiar astăzi le-am transmis un set de reactivi ca să inițieze
activitatea.
Din câte înțeleg aveți o capacitate zilnică de 600 de teste, respectiv cu
cât va crește capacitatea dacă veți include în proces și celelalte laboratoare?
Aproximativ cu 100, maxim 200 de probe pe zi, până își vor organiza
activitatea. Noi la laboratorul ANSP procesăm până la 400 de teste pe zi. Ne
străduim să le facem toate până noaptea târziu, ca să putem prezenta rezultatele.
Vor fi testate și persoanele cu semne epidemiologice specifice sau și cei
fără simptome?
Cei cu simptome vor fi testați toți, cei fără simptome nu pot fi testați, pentru că nu are rost. Rezultatele oricum vor fi negative, iar persoanele ar putea înțelege greșit situația și nu ar mai respecta strict regulile impuse, de distanțare socială, etc.
Cele 135 persoane diagnosticate clinico-epidemiologic au intrat în testare?
Ele sunt în proces de testare deja.
Câte teste aveți în dotare și pentru ce perioadă ajung?
Aproximativ 15.000 de teste. Dacă noi procesăm zilnic sub 500 de probe,
deci suntem asigurați pentru 2-3 săptămâni.
Știu că trebuie să vină un lot de teste din China?
Da, trebuie să vină pe data de 18 aprilie și sper că deja va fi suficient
pentru întreaga țară.
Câți medici, laboranți au fost instruiți să facă teste la Covid?
Dacă vorbiți de instruire, laboratoarele ANSP erau instruite privind
principiul și metoda de detectare prin tehnici de biologie moleculară. Doar că
reactivii sunt alții. Există protocol, nu este nimic diferit. La ANSP lucrează
4 medici în regim obișnuit, din sectorul științific au mai fost detașați încă
patru medici și deja 4 specialiști cu studii medii. De curând avem câțiva
angajați noi care se ocupă de completarea documentației.
La Centrul Republican de Diagnosticare Medicală sunt 2 medici și doi
specialiști cu studii medii. Dacă va fi nevoie vom suplimenta numărul lor. La
SDMC sunt trei medici, personal medical cu studii medii este mai mult. Acolo se
lucrează deja de mult timp cu probe cu HIV, munca este cunoscută, deci nu este
nimic nou pentru ei.
Cum lucrează laboratorul de la Bălți?
Și acolo de fac între 92 și 97 de teste pe zi. Și acolo au fost instruiți
doi medici și doi asistenți.
În regiunea transnistreană ce se întâmplă?
Ei dispun de echipament, sunt specialiști care au fost instruiți pe depistarea
HIV, nu pe COVID-19, dar deja am menționat că nu este nimic diferit.
Laboratoarele private cu ce teste lucrează?
Ei și le asigură singuri, dar testele oricum ni le trimit la confirmare.
Asta am făcut și noi cu primele teste, le-am trimis la Institutul Robert Koch
din Germania, pentru a ne asigura că totul este în ordine.
Am citit în presa internațională despre o sensibilitate diferită la
diferite teste. Ce înseamnă acest lucru, de fapt?
În funcție de țară, de producător, de autoritățile de reglementare din țara
de origine există diferite caracteristici de performanță a acestor teste. Dacă vorbim
des ASURE din Spania, acestea sunt certificate de FDA, autoritatea de
reglementare din SUA, ceea ce înseamnă că au un nivel crescut de siguranță.
Avem, de exemplu, testele rusești – ele sunt certificate IBD-Certification LTD. Deci ele au un
certificat de conformitate care atestă că testele corespund cerințelor și
directivelor europene referitor la utilizarea dispozitivelor medicale in vitro
diagnostic și ele au certificat de înregistrare în țară.
Dacă vorbim despre testele din China, ele iarăși au certificate de utilizate
in vitro diagnostic, deci corespund directivelor europene. Toate testele au o
sensibilitate și specificitate în jur de 95%. Sunt, de fapt, cele mai sensibile
și dacă vorbim de izolarea prin metode de bacteriologie și virusologie sunt pe
locul doi, după regulile standard de aur, pentru depistarea agentului etiologic,
care provoacă o boală sau o infecție.
Există niște specificități clinice la pacienții din Republica Moldova?
Nu vreau să mă expun pe acest subiect, pentru că nu este deja domeniul meu,
dar din datele OMS sunt aceleași – vârsta, comorbiditățile. În Republica
Moldova sunt afectați mai mult cei cu vârsta cuprinsă între 40 și 60 de ani.
Care sunt prognozele pentru următoarele 2 săptămâni? Toată lumea așteaptă ca numărul de cazuri să mai scadă...
Epidemiologii sunt cei care fac prognozele, dar acum totul depinde de
responsabilitatea fiecăruia dintre noi. Pentru că oamenii nu înțeleg niște
lucruri și nu înțeleg că măsurile trebuie respectate pentru a diminua
îmbolnăvirile. Noi toți trebuie să avem o responsabilitate mai mare.
Doamna Halacu, vă mulțumesc pentru acest interviu.
Tag: COVID-19, Sars-Cov-2, teste, biologie moleculară
Categoria: Interviuri
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
19 martie, 2018, 15:25
19 martie, 2021, 11:21
19 martie, 2020, 17:27
19 martie, 2018, 10:50
Cele mai citite
Povestea unei moldovence care a plecat în America să câștige ...
04 octombrie, 2023, 17:01
Ce îi deranjează cel mai mult pe moldoveni atunci când caută ...
09 noiembrie, 2023, 11:59
EDITORIAL VIDEO. Mita în spitale: dacă este mulțumire, de ce ...
25 octombrie, 2023, 11:22
S-a stins din viață Constantin Spînu, profesor universitar, ...
16 octombrie, 2023, 11:04
Salariu mare și un loc de muncă aproape de casă. Ce-și mai d ...
13 decembrie, 2023, 16:20
Cele mai actuale
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi4,63 %