Este această cifră o consecință a nerespectării măsurilor antiepidemice? Dacă da, atunci la ce să ne așteptăm în următoarele săptămâni? Care sunt riscurile și ce facem de poimâine, 16 mai? L-am întrebat pe Nicolae Furtună, directorul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică.

Domnule Furtună, explicați-ne, vă rog ce s-a întâmplat ieri? De ce avem o creștere atât de semnificativă a numărului de cazuri de COVID-19?

Există mai multe explicații. În primul rând vorbim de două clustere mari – unul e cel de la Soroca, la Internatul psihoneurologic de la Bădiceni și altul e cel de la un alt internat de la Tighina. La Tighina ieri, dacă nu mă înșală memoria, au fost confirmate 24 de cazuri, iar alaltăieri – 40 și la Bădiceni, ieri – 56 de cazuri.

A doua explicație este că țara noastră e încă în ascendență. Noi n-am atins nici măcar platoul. Se întâmplă exact așa cum am calculat prin ianuarie, că vom atinge apogeul epidemiei la mijlocul lui mai și exact la mijlocul lui mai suntem. Este o evoluție a procesului pe care nu o poate opri nimeni. Este un proces epidemiologic cu particularitățile și regulile lui de dezvoltare.

O altă explicație este că noi ne-am axat pe identificarea și testarea contacților. Uitați-vă la teritoriile care au înregistrat un număr maxim de cazuri și parcă nu ar mai trebui să fie. Să luăm de exemplu, Ștefan Vodă, Căușeni, deci acolo se testează contacții și ei se identifică.

Noi am ami avut și sărbători de Paști, 1 mai, 9 mai...

Și încă o explicație este efectul Paștelui și 1 mai. Totuși, sondajele pe care le-a făcut CBS AXA împreună cu Centrul PAS arată o pondere a conaționalilor noștri care nu au evitat să se întâlnească în zilele de odihnă și de sărbători. Aici pot să vă aduc exemplul legat de Sculeni. Acolo au fost înregistrate inițial vreo 5 cazuri și noi am încercat să găsim urmele.

Persoanele infectate la Sculeni, din familii diferite, dar rude între ele sau întâlnit cu o persoană din raionul Fălești. Această persoană era pozitivă la Covid-19, fiind diagnosticată prin testul de laborator. Ei s-au întâlnit la sărbătorile de Paști și după acest contact, au fost și ei depistați pozitivi. Iată cam așa se conturează explicația.

În plus, mai avem câteva epicentre la Spitalul din Edineț, unde s-au mai îmbolnăvit cadre medicale. Un alt focar e la Spitalul Republican Bălți, s-au mai adunat și cazurile de la Spitalul Raional Cahul și cele din instituțiile medicale municipale. Deci, cazurile nu sunt dintr-un singur cluster, sunt și din Chișinău, și din suburbii Ghidighici, Durlești, Vadul lui Vodă.

Doamnule Furtună, în acest caz ce facem? Mai avem o zi când, legal, se termină această perioadă de urgență instituită de Guvern. Să respire ușor oamenii sau trebuie să fim în continuare cât se poate de mult vigilenți?

Teoretic, dacă de mâine își încetează acțiunea prevederile Legii 212 (n.r. Legea privind regimul stării de urgență, de asediu și de război), atunci se pun în aplicare prevederile Legii nr.10 (n.r. Legea privind supravegherea de stat a sănătății publice), care stabilește urgența în sănătate publică.

Nici vorbă de relaxare. Mai trebuie să înțelegem un lucru – Moldova este țara care nu a aplicat cele mai dure restricții, cum s-a întâmplat în țările balcanice, precum Serbia, Muntenegru, Bosnia unde a fost instituită stare de asediu, restricții de circulație la anumite ore sau cum a fost în România, unde se ieșea cu declarație pe propria răspundere. Deci, noi nu am fost atât de duri și categorici. Am mizat pe bunul simț și responsabilitatea fiecăruia, dar asta nu înseamnă că de mâine toată lumea se relaxează și se apucă de făcut frigărui prin pădure. Categoric, nu.

Deci, în continuare va trebui să stăm acasă?

Aș reformula puțin. În primul rând mesajul #staiacasă rămâne pentru cei din grupurile de risc – bătrânii, persoanele cu maladii cronice, adică diabeticii, cardiacii, maladii renale, etc. Pentru aceste categorii de persoane rămâne în vigoare mesajul #staiacasă.

Pentru alte categorii de persoane trebuie să se aplice mesajul #fiiprudent. Asta înseamnă că în continuare trebuie să fie evitate aglomerațiile, pentru că există riscul ca în aglomerație să iei infecția. Rămâne în vigoare îndemnul păstrează distanța socială, ca să-ți asiguri sănătatea. În continuare ne spălăm des pe mâini. Este un element cheie în infecția COVID-19. De asemenea, este important să respectăm cultura tusei și a strănutului.  Toate astea rămân în vigoare. Nimeni nu renunță la ele.

Domnule Furtună, vreau să ne mai referim la un aspect. Noi trăim o contradicție în această pandemie, între ceea ce ne spun specialiștii și ceea ce spun sau fac politicienii. Din păcate, politicul are o voce mai puternică decât a specialiștilor și oamenii se orientează după cei pe care îi consideră lideri. La ce pot duce astfel de mesaje care fac terci în capul omului?

O să mă repet, dar mai spun o dată. Unul dintre cele mai mari pericole pentru ținerea sub control a infecției COVID-19 a fost și este implicarea politicului. Și asta indiferent de culoare, funcție sau istoric. Uitați-vă ce se întâmplă în țările unde politicul se implică. Cu cât e mai mare este implicarea politicului, cu atât impactul și consecințele sunt mai grave. Chiar și aseară am privit un politician, care vorbea despre COVID-19 și credeți-mă, deja îmi provoacă repulsie ceea ce vociferează ei.

Vreau să înțeleg de ce nu vă ascultă?

Cred că ar trebui să-i întrebați pe ei. Dar uitați-vă cum merg lucrurile acolo unde se implică politicul și acolo unde nu se implică.

Și această implicare a politicului o să ne țină, înțeleg, mai mult timp în situație de criză?

Nu cred că politicul va determina durata evoluției infecției. Politicul pur și simplu stârnește situații de confuz, incertitudine, mesaje duplicitare și în loc să te ocupi de procesarea datelor, de analiza lor, de aprecierea tendințelor, a riscurilor, ești pus în situația să comentezi aberațiile unuia sau altuia.

Prefer ca profesionist să mă ocup de ceea ce știu să fac mai bine. Eu nu fac politică, nu mă duce capul. Nu mă duce capul ca într-o săptămână să vin cu trei feluri de mesaje. Eu știu să fac epidemiologie și ar fi bine ca oamenii să țină cont de recomandările specialiștilor.

Vreau să vă spun cu toată responsabilitatea, în această situație legată de COVID-19, din punct de vedere strategic și tactic, noi nu am făcut greșeli. Dacă și au fost scăpări, ele nu au influențat cumva evoluția infecției.

Domnule Furtună, înțeleg că încă nu am atins apogeul și, totuși, care sunt tendințele? Când vom avea o scădere a numărului de infectați?

Dacă am fi auziți... Uitați-vă ce s-a întâmplat pe 9 mai. Este un lucru la care eu nu m-am așteptat. Din păcate oamenii nu au înțeles cât e de grav ceea ce se numește COVID-19 și îndemnul nostru de a sta acasă izolați, ne-a ajutat să întindem în timp evoluția infecției și să nu admitem izbucniri.

Focarele care s-au produs până acum au avut un caracter sporadic, zonal. A fost Ștefan Vodă, apoi Soroca. Au prins să se liniștească lucrurile, au fost izbucniri la Fălești și Glodeni. Apoi s-a liniștit situația și aici și au început izbucnirile la Cahul și Edineț.

Adică situația oricum a fost sub control, deci nu s-a admis în Moldova arderea masivă. Și noi asta am vrut, să mai ținem situația sub control. Chiar dacă scoatem cele 80 de cazuri de ieri, pentru că sunt concentrate în două instituție, oricum ceea ce avem în afara lor e mult. Și acesta este impactul Paștelui Blajinilor, 1 mai, iar săptămâna viitoare vom avea impactul zilei de 9 mai.

De aici se vede și rata de contagiozitate. Când coeficientul era de 1,2-1,3, numărul de cazuri era sub sută. Cum acest coeficient se ridică la 2,2, numărul de cazuri se ridică la 200 sau depășește această cifră. Adică procesul epidemic, comportamentul virusului nu le schimbă politicul. Virusul pur și simplu își face treaba. Și atunci când noi nu suntem prudenți, nu suntem sensibili la recomandări, avem situația pe care o avem.

Și care-i explicația pentru țara noastră? De ce în week-end noi avem mai puține cazuri confirmate?

Sâmbăta, duminica nu lucrează laboratoarele private. Cele trei laboratoare ale ANSP activează și în week-end. Situația de la Tiraspol, noi din păcate nu o putem controla, nu știm cu exactitate ce se întâmplă acolo, dar numărul de probe de la Tiraspol este unul mic. Deci, îmi vine greu să vă spun ce se întâmplă în realitate în regiunea transnistreană. E o situație interesantă și la noi și în alte țări – duminica e un fel de calmitate, luni încă e răsunetul de duminică, iar de marți se revine la realitate.

Deci, ceea ce ne lăsați să înțelegem e că vom avea creștere a numărului de cazuri în următoarele săptămâni...

De următoarele săptămâni, nu știu, dar săptămâna viitoare sigur. Noi săptămâna aceasta avem creștere față de săptămâna trecută. Dar acum suntem, așa cum am prognozat, în perioada de ascendență. Sper ca acest lucru să înțeleagă toți oamenii, inclusiv decidenții.

Domnule Furtună, vă mulțumesc pentru interviu.