Adela Țurcanu, doctor în medicină, conferențiar universitar, USMF „N.Testemițanu”, specialist gastroenterolog Clinica de Gastroenterologie și Hepatologie/Helpa

Este foarte important că Ministerul Sănătății a aprobat acest ordin cu privire la implementarea screening-ului rapid al hepatitelor la noi în țară. Știu că la acest proiect s-a lucrat mult, iar echipa care s-a implicat este profesionistă. Important este ca ordinul să funcționeze și să fie aplicat pentru destinatarii finali.

Este știut că povara infecției cu VHB și VHC este enormă în țara noastră (precum și în alte țări cu venturi mici și medii), unde ponderea persoanelor cu aceste infecții cronice este mare, iar majoritatea dintre ei nu știu că au infecția.

Infecția cronică cu VHB și VHC este asociată cu complicații pe termen lung, cum ar fi fibroza hepatică, ciroză și carcinom hepatocelular. Deoarece VHB, VHC și HIV împărtășesc căi de transmitere similare, ratele de coinfecție sunt ridicate și sunt asociate și cu morbiditate și cu rate de mortalitate mai mari. Diagnosticul precoce și tratamentul curativ al acestor boli hepatice virale pot reduce riscul de morbiditate și mortalitate și servesc, de asemenea, pentru a preveni transmiterea de noi infecții. În plus, disponibilitatea unor antivirale cu acțiune directă eficiente, bine tolerate, relativ ieftine și ușor de administrat, oferă o oportunitate de a oferi tratament și gestionare utilizând un model de sănătate publică în țara noastră.

În zonele cu venituri mici sau medii, marea majoritate a VHB sau VHC nu sunt diagnosticate. Prin urmare, accesul la îngrijire și la terapia antivirală este restrâns unei mari proporții de pacienți cu hepatită cronică B sau C, care sunt susceptibili să dezvolte complicații severe și să transmită infecția. Primul pas pentru extinderea accesului la tratamentul curativ pentru VHB și VHC este identificarea persoanelor care sunt infectate cronic. Testele virologice clasice necesită prelevarea de probe de sânge prin acces venos, capacitate de depozitare frigorifică, infrastructură specifică, echipamente și instruire a personalului și sunt adesea inaccesibile regional. Se pierde timp până vine rezultatul.

În schimb, testele rapide pot fi ușor de utilizat cu o pregătire minimă. Posedă o perioadă de valabilitate de cel puțin unu până la doi ani la temperatura ambiantă, fără a fi necesară congelarea sau refrigerarea. Este important ca, cel mult, să fie necesar doar instrumentar limitat, astfel încât aceste teste să poată fi efectuate în regiunile periferice ale țării, în special acolo unde nu există laborator sau electricitate. Aceste caracteristici fac testele rapide adaptabile și utile țării noastre. Totodată, vreau să atrag atenția că, implementarea acestor teste va face posibilă identificarea persoanelor infectate „neștiute”. Iar, această acțiune va plasa țara noastră în proiectul global de eliminare a hepatitelor, care are ca țintă de timp anul 2030.

Cu atât mai actuală este aplicarea acestei acțiuni în condițiile actualei pandemii, când sistemul de sănătate este epuizat nu doar din punct de vedere a resurselor umane, dar și din perspectivă economică. Cu atât mai mult, depistarea infecțiilor la nivel de loc de trai, va asigura o supraveghere și urmărire mai bună a acestor pacienți. Se va iniția o îngrijire conectată la nivel local.

Aș propune ca testarea populației la hepatitele virale să fie largă, pentru toate persoanele care se adresează, nu doar celor din grupul din risc. Și nu doar medicii de familie (sau infecționiștii sau gastroenterologii) să fie conectați la acest screening, ci ar fi foarte binevenită implementarea acestor teste de screening rapid în unitățile stomatologice, unitățile ginecologice și centrele de chirurgie plastică. Astfel, vom putea să exploatăm și să valorificam suficient aceste teste, încât să recuperăm cheltuielile pentru implementarea lor!