Pacienții cu tuberculoză nu sunt o excepție. Situația de criză a determinat specialiștii să întrerupă o serie de activități, care au drept scop prevenirea și identificarea bolnavilor cu TB. În consecință, în ultimele 9 luni, numărul pacienților depistați cu semnele infecției, a scăzut aproape în jumătate, în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut. Acum specialiștii sunt îngrijorați că în societate au rămas mulți bolnavi neidentificați, care pot răspândi boala și în același timp își pot agrava starea de sănătate. Cum a afectat Sars-Cov-2 activitățile de depistare a tuberculozei în Moldova? Ce schimbări au trebuit să facă responsabilii de prevenirea și controlul infecției, am întrebat-o pe Valentina Vilc, coordonatorul Programului național de control al tuberculozei.

Doamna Vilc, situația în care suntem e complicată chiar și pentru cei sănătoși, nemaivorbind de oamenii care se confruntă cu o problemă de sănătate, mai ales respiratorie. În ce măsură COVID-ul v-a dat peste cap activitățile pe domeniul de diagnosticare și tratament a TB în Moldova?

În primul rând, practic toate țările, inclusiv Moldova, înregistrează o scădere a depistării cazurilor de tuberculoză. Dacă e să comparăm ultimele 9 luni de zile cu 9 luni ale anului trecut, atunci depistarea cazurilor noi și celor recidive a scăzut cu aproape 38% în țara noastră.

În număr de cazuri, câte ar fi în comparație cu anul trecut?

Anul trecut, în această perioadă aveam 2.023 de cazuri. În acest an avem 1.384 de cazuri noi și recidive înregistrate până în acest moment. Acest lucru s-a întâmplat din cauză că oamenii nu se adresează la medic, deși au simptomele tuberculozei. Apoi, din cauză că au fost impuse restricții de deplasare, au fost suspendate activitățile de examinare a persoanelor din grupurile cu risc sporit de infectare și a grupurilor cu vigilență sporită la tuberculoză. Mai simplu vorbind, practic toate măsurile de prevenire și profilaxie a tuberculozei au fost stopate. Începem să revenim la ele, dar încă e complicat.

Adică, practic oamenii care au avut simptome nu s-au adresat la medic...

Da. Nu s-au adresat la medicul de familie, nu s-au adresat la serviciul ftiziopneumologic. Știții că în tuberculoză sunt două feluri de depistare - activă și pasivă. În depistarea pasivă sunt examinați cei cu simptome, care se adresează ori la medicul de familie, ori la specialiștii serviciului de ftiziopneumologie. În depistarea activă – căutăm bolnavii de tuberculoză, dar noi căutăm în grupurile cu risc sporit de îmbolnăvire. Asta înseamnă că facem acel examen radiologic în aceste grupuri, screeningul prin instalațiile radiologice mobile, care merg în teritorii. Însă în perioada pandemiei, din păcate, am rămas doar cu depistarea pasivă, adică depistarea celor cu simptome, care s-au adresat la medic. Acum începem puțin câte puțin să revenim și la celelalte metode de depistare, dar încă e complicat. Oricum, dacă e să comparăm cu alte țări, noi avem o depistare mai bună. Oricum e o situație gravă, pentru că înțelegem că în societate sunt persoane cu tuberculoză, care nu sunt depistate. Sunt țări în regiune, care de asemenea au o povară mare a tuberculozei, și unde depistarea bolnavilor a scăzut și cu 80% în perioada pandemiei.

Ca să se înțeleagă, asta nu înseamnă că în acest an Moldova a înregistrat un progres și are mai puțini bolnavi noi de tuberculoză, decât e firesc să se fie?

Nicidecum. În mod normal, ceea ce atestăm noi pe parcursul mai multor ani este o descreștere anuală cu 10% a cazurilor noi de TB. Asta ar însemna o evoluție epidemiologică normală. Ceea ce se întâmplă acum, înseamnă pur și simplu că nu reușim să depistăm.

Doamna Vilc, noi acum nu mai avem restricții anti-epidemice atât de dure, cum erau la început de an. Când credeți că puteți reveni la o activitate normală a Programului?

Noi înțelegem că nu putem reveni la programul plin de altă dată, dar avem și suportul ONG-urilor din domeniu. Apoi, avem ordinul 313 al Ministerului Sănătății privind depistarea țintită a cazurilor de TB în condițiile pandemiei COVID19, adică a grupurilor cu cel mai mare risc de infectare, la care evoluția bolii poate fi mai gravă, dacă se infectează și cu COVID19 și cu TB, în același timp. Asta este valabil practic pentru toate instituțiile medicale implicate în tratamentul pacienților cu COVID19 sau TB. Orice persoană cu simptome ale unei patologii respiratorii va fi testată atât la COVID19, cât și la Tuberculoză.

În afară de pacienții cu probleme respiratorii, trebuie examinați contacții, pentru că riscul apariției bolii la ei e la fel de mare. De asemenea, persoanele care au rămas cu sechele după tratamentul de tuberculoză, pe fonul unei imunități scăzute sau de COVID19, pot face din nou tuberculoză sau li se pot acutiza anumite maladii cronice. E vorba de pacienții cu HIV, care, de asemenea ,au imunitatea compromisă și COVID19 le poate agrava starea de sănătate, precum și persoanele cu diverse dependențe, precum dependența de droguri sau de alcool. Ultimii, pe lângă faptul că au imunitatea slăbită, nici nu se adresează după asistență medicală.

Doamna Vilc, ca să înțeleagă și publicul general, ce fac la modul practic aceste ONG-uri care vă ajută să găsiți pacienții cu TB și să nu-i lăsați baltă pe cei incluși în tratament? Merg în teren, caută bolnavii?

Da. Exact asta fac. Dacă e necesar însă ei implică și administrația publică locală, și poliția.

Cum se întâmplă la modul practic?

Împreună cu organizațiile neguvernamentale am selectat raioanele, pe care noi le numim „zona roșie”, adică raioanele unde a scăzut drastic depistarea tuberculozei în această perioadă.

Care sunt ele?

Bălți, Fălești, Florești, Anenii Noi, Criuleni, Căușeni, Cimișlia, Soroca, Chișinău și Dondușeni. Sunt destul de multe, dar în toate aceste activități suntem foarte mult ajutați de organizațiile neguvernamentale. La modul practic se fac ședințe la nivel de Consiliu Raional, unde se discută cu toți primarii, se verifică în ce sate au fost mai mulți bolnavi de TB, iar acum, brusc, a scăzut numărul lor.

De exemplu, membrii ONG-urilor cu care lucrăm organizează transport pentru pacienții care trebuie să meargă la medic la raion, pentru investigații sau vizite de rutină la medicul ftiziopneumolog. Sunt adunați câte maxim 10 oameni în transport, fiind respectate toate condițiile de control a infecției COVID19. Se înțeleg cu specialiștii de la cabinetul de radiologie a spitalului raional când este mai convenabil să examineze acești pacienți, când sunt mai puține persoane pentru a putea trece controlul. În unele raioane acest lucru se întâmplă sâmbăta, chiar și duminica. Toți pacienții primesc măști chirurgicale, la intrarea în instituția medicală.

Apropo de asigurarea cu consumabile. Aceasta este o categorie destul de vulnerabilă și economic, și social. Îi asigurați cu măști, dezinfectanți, săpun, etc?

Orice persoană care accesează serviciul ftiziopneumologic trebuie să fie asigurată cu mască chirurgicală, nu doar lucrătorii medicali. Consumabilele au fost procurate prin intermediul grantului Fondului Global. Când pacientul ajunge la medicul ftiziopneumolog, i se oferă masca și dezinfectant de mâini.

Acasă el nu primește niciun fel de consumabile?

Nu. Mesajul nostru pentru pacienții cu TB este în niciun caz să nu întrerupă tratamentul și cât mai puțin să contacteze cu alte persoane. E spre binele lor, ca să nu se infecteze cu COVID19. Însă în momentul în care are nevoie să meargă la medic sau apar careva reacții adverse, sau e nevoie de o monitorizare de rutină, el trebuie să se adreseze la medicul de familie și atunci trebuie să fie asigurat cu tot necesarul pentru a putea intra într-o instituție medicală.

Dar din punctul Dvs de vedere, ar trebui să fie asigurați și în afara instituției medicale? Să admitem că trebuie să stea mai mult izolați, dar nu poți sta mereu izolat...

În varianta optimă, da. Și cu măști, și cu dezinfectanți, dar cred că în perioada tratamentului, bolnavii nu ar trebui să contacteze cu nimeni, mai ales acum când e pandemia COVID19, când vine toamna și e perioada infecțiilor respiratorii, iar riscul de infectare e și mai mare.

Câți pacienți cu TB s-au infectat cu COVID19 în această perioadă de aproape 8 luni de pandemie?

40 de pacienți. Dintre aceștia 6 au decedat, dar numai într-un singur caz acest lucru s-a întâmplat, pentru că a progresat tuberculoza. În cinci cazuri decesele s-au produs din cauza complicațiilor provocate de COVID19.

25 de pacienți au fost depistați prima dată cu tuberculoză, deci erau cazuri noi. Cinci pacienți au fost cu recidive, adică au fost cândva bolnavi de tuberculoză și acum s-au îmbolnăvit din nou. Alți cinci au fost pacienți care, la un moment dat, au dispărut din supravegherea medicală, au abandonat tratamentul, iar acum din cauza că starea de sănătate s-a agravat, s-a adresat la medic și au fost incluși în tratament.

Doamna Vilc, tratamentul acestor oameni, cel puțin la început, când era instituită starea de urgență și toți trebuiau să stea acasă, a fost dificil? Au fost nevoiți unii pacienți să renunțe la tratament din această cauză?

Nu am înregistrat întreruperi de tratament și nici întreruperi în asigurarea cu medicamente la nivel de instituții medicale raionale. Multe țări în această perioadă nu au avut acces la medicamente. Noi practic nu am avut întreruperi în asigurarea cu medicamente. Noi am primit toate preparatele antituberculoase, inclusiv pentru anul 2021. Deci, nu ar trebui să avem problemele din punctul ăsta de vedere.

Activitatea serviciilor medicale a fost sistată doar în instituțiile medicale, care au fost nevoite să intre în carantină, în rest serviciul de ftiziopneumologie a lucrat în regim obișnuit. Pacienții veneau, își luau tratamentul și plecau. S-a întâmplat să li se dea acasă pastilele, pentru că se îmbolnăvea medicul de familie sau asistenta medicală. La Bălți și la Chișinău, organizațiile de profil „Speranța Terrei” și „AFI” s-au mobilizat, au creat echipe și au livrat medicamentele pacienților acasă, ca aceștia să nu se deplaseze prin transport, etc.

Apoi, Ministerului Sănătății a emis un ordin privind introducerea unei metode de tratament alternative, a tratamentului video observat (VOT) de la distanță. Acest model de tratament a fost pilotat anterior în Moldova. Ulterior a fost elaborat regulamentul de funcționare, iar acum, când avem această situație, înțelegeam că avem nevoie de încă o metodă de tratament alternativă, care să ne permită și să ținem tratamentul sub observație, dar și să ușurăm viața pacienților. Să fie mai comod, mai accesibil.

Adică tot răul cu binele lui...

Cam așa, pentru că lucrurile s-au mișcat destul de repede. Practic pe 30 martie a fost semnată dispoziția Ministerului Sănătății cu privire la implementarea tratamentului video observat în condițiile epidemiei COVID19. Pentru a-l pune în aplicare am avut suportul tehnic și logistic al Centrului PAS și al organizației AFI, care au dotat serviciul și pacienții cu echipamente, au instruit lucrătorii medicali din serviciul de ftiziopneumologie cum să aplice VOT în tratament. Au fost instruiți și pacienții incluși în program. Li s-a explicat ce înseamnă VOT, cum se accesează, cum se filmează, cum trebuie să transmită datele, etc.

Ce feedback ați primit?

Unul destul de pozitiv. După ce am implementat VOT la Chișinău, practic în fiecare săptămână avem câte un demers din partea raioanelor să mergem să implementăm și la ei. Medicii au înțeles care este avantajul unei asemenea metode de tratament, cum poți să monitorizezi pacientul de la distanță. Pastilele sunt administrate în timp real și pacientul poate comunica despre eventuale reacții adverse medicului și asistentului medical și împreună să decidă ce acțiuni trebuie să întreprindă pacientul ca să urmeze tratamentul până la capăt.

Ați început să evaluați aderența la acest model de tratament?

Ca să știm cât de aderenți la tratament sunt cei care își administrează medicația prin metoda VOT sau DOT, adică metoda de tratament clasică, o vom putea face în dinamică, atunci când vom vedea eficacitatea tratamentului. În acest moment aderența este destul de mare, chiar și în comparație cu DOT. Oricum, rezultatele tratamentului le vom putea compara atunci când pacienții vor finaliza tratamentul.

Cați pacienți se tratează la distanță?

156 de pacienți din 14 teritorii administrative. Asta înseamnă 12 raioane și 2 Municipii.

Doamna Vilc, vreau să mai discutăm un aspect. Știți că mulți oameni din Moldova pun la îndoială existența virusului și pericolul acestuia pentru sănătate. Cum e printre pacienții cu TB? Cum încercați să-i convingeți că nu e chiar atât de simplu, precum cred unii?

Dacă vorbim despre căile de transmitere ale TB și Covid19, atunci ele se aseamănă foarte mult. Noi de fiecare dată precizăm că trebuie să facem diagnosticul diferențiat – este COVID19 și sunt alte infecții respiratorii care se transmit pe calea aerului, inclusiv tuberculoza. Însă, în general măsurile de protecție pentru orice infecție care se transmite prin aer sunt aceleași.

Imediat ce unui pacient i se stabilește diagnosticul de tuberculoză, imediat asta presupune să adopți niște reguli de comportament, de protecție personală respiratorie a ta și a persoanelor din jur. Toți sunt instruiți cum să poarte masca, în ce situații, când trebuie schimbată, de ce este important să te speli pe mâini frecvent, etc. Din punctul ăsta de vedere, cred că pacienții cu TB sunt mai bine instruiți. În plus, noi îi învățăm și cum se face igiena tusei. Pentru aceasta deja de mulți ani organizăm diverse instruiri. Este important să știi cum să tușești corect în tuberculoză, le explicăm că trebuie să folosească șervețele de unică folosință. De fapt, astea sunt niște reguli de cultură generală, pe care noi le aplicăm demult, în contextul răspândirii tuberculozei, dar ele sunt valabile pentru orice infecție care se transmite pe cale aeriană.

Cu tuberculoza e clar, dar că există încă o infecție periculoasă, care ar putea să-i afecteze. Despre asta ce cred pacienții cu care ați interacționat?

Nu putem spune că toți, 100%, cred că există acest virus, deși nu ar mai trebui să punem la îndoială acest lucru. Pur și simplu bolnavilor de tuberculoză li se spune din start că ei trebuie să respecte regulile despre care v-am vorbit, pentru că sunt în grupul de risc. Noi le explicăm și celor care ajung la spital, și celor care nu ajung că există COVID19, că el e o problemă și noi trebuie să fim foarte precauți. Le spunem că sunt două maladii și ambele distrug imunitatea organismului.

În contextul evoluției COVID19 în Moldova, ce provocări credeți că vă stau în față până la sfârșitul acestui an, dar și pe parcursul anului viitor? Avem o iarnă înainte...

Cea mai mare provocare e depistarea. Odată ce sunt depistați, pacienții sunt luați în tratament. Acum supravegherea e și mai strictă. Apoi sunt pacienții care fac și COVID19 și evoluția de sănătate a unora este mai gravă nu din cauza tuberculozei, dar mai degrabă din cauza COVID19.

Aș avea un mesaj nu doar pentru pacienții cu TB, ci pentru toți oamenii. Dacă aveți simptome respiratorii, care persistă mai mult de două săptămâni, dacă observați o scădere ponderală și aveți subfebrilitate care apare doar seara sau transpirați pe parcursul nopții, obligatoriu trebuie să vă adresați la medicul de familie. Chiar dacă nu e COVID19, poate fi tuberculoză sau orice altă infecție a aparatului respirator. Pe pacienții cu tuberculoză îi rog să nu întrerupă tratamentul. Vor primi tot suportul necesar doar să nu-l întrerupă.

Doamna Vilc, vă mulțumesc pentru dialog.