Semnatarii scrisorii menționează că resursele acumulate din accize pot fi direcționate în lupta cu Covid-19, o problemă de sănătate publică atât de gravă, care ne consumă resursele publice. 

Potrivit documentului privind măsurile de politică fiscală și vamală pentru anul 2021, propus spre consultare publică pe data de 5 octombrie, accizele la produsele din tutun au fost stabilite pe o perioadă de 3 ani. Astfel, Ministerul Finanțelor propune majorarea cotei minime a accizei pentru 1.000 de țigarete cu și fără filtru, precum și pentru rezervele din tutun pentru dispozitivele de încălzire a tutunului, de la minimum 700 de lei în anul 2020 până la cel puțin 834 de lei pentru anul 2021, majorările ajungând până la 1103 lei până în anul 2023. Mărimea accizelor la produsele din tutun este determinată de următorii factori: maximizarea veniturilor bugetare; reducerea treptată a consumului; angajamentele din Acordul de Asociere RM - UE și cotele în țările vecine și riscurile asociate de contrabandă.

„Din păcate, documentul privind măsurile de politică fiscală și vamală pentru anul 2021 nu conține date despre cotele accizelor la produsele din tutun în țările vecine care, presupunem, că au fost examinate de Ministerul Finanțelor pentru elaborarea propunerilor de stabilire a mărimii accizelor pentru anii 2021, 2022 și 2023”, menționează semnatarii scrisorii publice. Încurajând poziția oficialilor moldoveni de a majora cota minimă a accizei, semnatarii au făcut o comparație cu nivelul de majorare în Ucraina și Federația Rusă.

„În această ordine de preocupări, Legea Ucrainei Nr. 466-IX din 16.01.20202 stabilește o cotă a ratei minime a accizei la 1.000 de țigarete mult peste cotele minime ale accizelor, propuse de Ministerul Finanțelor, în documentul privind măsurile de politică fiscală și vamală pentru anul 2021. Putem constata cum că în Republica Moldova ratele minime de accize pentru 1.000 de țigarete se propun mai mici decât în Ucraina cu 1,9 Euro în anul 2021, cu 4,3 Euro - anul 2022 și cu 7,6 Euro – în anul 2023. Și aceasta se întâmplă în situația când în Ucraina mai există o taxă suplimentară de acciz în mărime de 5% din preț (punctul 215.3.10 din Codul Fiscal al Ucrainei), astfel încât rata reală a accizei este cu cel puțin 8% mai mare decât rata minimă (...)

Rusia, de asemenea, a aprobat pentru anul 2021 majorarea cu 20% a accizei specifice și de la 14,5 până la 16% - a accizei ad-valorem pentru produsele din tutun. În aceste condiții nu se vor produce riscuri de contrabandă, dacă Republica Moldova își va apropia ratele minime ale accizelor la produsele din tutun cu țările vecine”, subliniază organizațiile semnatare.

Astfel, acestea propun Ministerului Finanțelor să revizuiască aceste cote minime, majorându-le concomitent până la cel puțin 872 de lei în anul 2021, 1.044 lei - în 2022 și 1.254 lei - în anul 2023.

„Semnalăm că beneficiile asociate cu creșterea impozitelor pentru tutun, în ceea ce privește sănătatea și veniturile bugetare, sunt semnificative, chiar și în ţările unde există contrabandă. Taxele mai mari asigură reducerea consumului de tutun și creșterea veniturilor de stat, inclusiv în prezența activităților de contrabandă. Mai mult, reducerea fumatului diminuează cererea pentru produsele ilicite de tutun. În multe ţări creșterea semnificativă a impozitului pe tutun nu a avut drept rezultat răspândirea contrabandei și producţiei ilicite de ţigări, așa precum adesea se speculează în Republica Moldova. Experienţa arată că aceste activităţi ilegale pot fi reprimate prin măsuri de ordin normativ: utilizarea timbrelor de acciz ușor identificabile, a numerelor de serie și marcajelor speciale pe ambalaj, mesajele de prevenire despre pericolele fumatului în limbile locale etc. La fel, sunt necesare măsuri pentru a îmbunătăţi eficienţa controalelor vamale și pentru a asigura supremaţia legii (de exemplu, îmbunătăţirea auditului corporativ, introducerea sistemelor de trasabilitate și a controlului de stat), precum și aplicarea unor sancţiuni mai severe pentru încălcarea legislaţiei. Aceste activităţi pot fi finanţate din bugetul acumulat din creșterea taxelor”, se mai menționează în scrisoarea publică adresată ministrului Finanțelor, Serghei Pușcuța. 

Autorii scrisorii publice mai menționează că beneficiile majorării accizelor vor fi incomensurabile, în situația în care Republica Moldova se confruntă deja de 8 luni cu pandemia Covid-19, iar resursele publice sunt limitate. 

„Beneficiile asociate majorării impozitelor pentru tutun, în ceea ce privește sănătatea și veniturile bugetare, sunt semnificative. Creșterea preţului la ţigări este cea mai eficientă măsură de reducere a consumului de tutun printre fumători și de prevenire a inițierii fumatului în rândul copiilor și tinerilor. La rându-i, scăderea consumului de tutun va avea drept rezultat fortificarea sănătăţii și a randamentului productiv al populaţiei, ceea ce va stimula economia. Sporirea veniturilor de stat prin majorarea cotelor de impozitare și reducerea costurilor de tratament al bolilor cauzate de consumul de tutun, va face posibilă sporirea capacităţilor de finanţare a programelor guvernamentale care să promoveze creșterea economică a ţării. Majorarea acumulărilor la buget din taxele la produsele din tutun va putea consolida esențial capacitățile Guvernului de a lupta cu pandemia COVID-19 și cu consecințele acesteia”, mai menționează autorii scrisorii publice.

Câte o copie a acesteia a fost remisă ministrului Sănătății, președinților comisiilor parlamentare de protecție socială și economie, consilierului în domeniul dezvoltării sociale a șefului statului, directorului general al CNAM, președintelui Federației Sindicale „Sănătatea”, precum și directorului Biroului Băncii Mondiale din Republica Moldova și reprezentantului OMS și șefului Biroului OMS din Republica Moldova.

Semnatarii scrisorii sunt: Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate (Centrul PAS), Școala de Management în Sănătate Publică, Societatea de Pediatrie din Republica Moldova, Antonița Fonari, Directoarea Platformei pentru Cetățenie Activă și Parteneriat pentru Drepturile Omului, Olga Bîtcă, Coordonatoare de proiecte CReDO, Rodion Gavriloi, membru al Consiliului Național Coordonator în domeniul Controlului Tutunului, Smîntînă Nicolae, membru al Consiliului Național Coordonator în domeniul Controlului Tutunului, Nicolae Procopie, Consultant Politici Publice TDV, Asociația Națională a Bolnavilor de Tuberculoză din RM "SMIT" (Societatea Moldovei Împotriva Tuberculozei), AO Centrul de Asistență Socială „Casa Speranțelor”, AO „Speranta Terrei”, Asociația Obștească ”Asociația Psihologilor Tighina”, Uniunea pentru prevenirea HIV și Reducerea Riscurilor.

Mai jos găsiți întreaga argumentare a propunerii de revizuire a politicii fiscale și vamale 2021 pentru stabilirea cotelor minime la accizele pentru tutun.