Sepsisul în Covid-19
Irina Papuc
22 octombrie, 2020, 16:45
Vizualizări: 4308
Sepsisul este o manifestare patologică cauzat de răspunsul imun masiv/dereglat (denumit și sindromul de răspuns inflamator sistemic = SRIS) al organismului uman, care poate avea origine bacteriană, fungică, protozoică sau virală, inclusiv SARS-CoV-2, virusul care provoacă infecția COVID-19.
Atunci când o persoană are un răspuns imunologic dereglat (adică o inflamație) sau coagulopatic (adică, micro sau macro coagulare sau sângerare), răspunsul gazdei inițiat de infecția cu SARS-CoV-2, reprezintă o formă de sepsis viral. Literatura actuală susține că COVID-19 sever duce adesea la o cascadă de răspunsuri dereglate ale gazdei în zilele care urmează invaziei virale directe.
Sepsisul provocat de Covid-19: Atribute similare și unice
Infecția cu SARS-CoV-2 duce frecvent la o disfuncție a organelor similară cu cea observată în formele de sepsis de la alte organisme patogene, inclusiv leziuni renale acute, sindrom de detresă respiratorie acută (ARDS) și coagulopatie. Aceste disfuncții ale organelor sunt, în mare parte, determinate de o iterație aberantă a răspunsurilor imunologice ale gazdei, în concordanță cu definițiile sepsisului. Astfel, cele mai eficiente terapii de până acum vizează atenuarea răspunsului dereglat al gazdei (adică, utilizarea corticosteroizilor sau remdesivir) sau impactului acestuia (cu anticoagulare și tratament de susținere).
Există multe speculații cu privire la patobiologia COVID-19, inclusiv dacă boala este asociată cu manifestări unice ale sindroamelor comune de boală critică, cum ar fi ARDS. Până în prezent, nu avem nicio dovadă puternică că sindromul de detresă respiratorie acută în COVID-19 diferă substanțial de alte forme de ARDS până la modificarea practicii bazate pe dovezi. Cea mai bună dovadă până în prezent cu privire la sepsisul provocat de SARS-CoV-2 este că, deși sepsisul viral, în general, poate să difere în unele dintre manifestările sale de sepsisul bacterian clasic, este totuși sepsis.
Există diferențe relevante din punct de vedere clinic între manifestările sepsisului COVID-19 și sepsisului bacterian tipic, dar sunt diferențe mai degrabă cantitative decât calitative. Adică, toți clinicienii le-au mai văzut la alți pacienți cu sepsis, chiar înainte ca acest virus să fi infectat primul om. Doar că sunt mai prezente și devin parte a rutei zilnice de îngrijire, ceea ce nu a fost atât de comun până acum.
De exemplu, o diferență este pierderea aproape totală a escalatorului mucociliar al arborelui traheobronșic, care este legată de distrugerea epiteliului respirator ciliat. Similar cu pneumonia gripală și septicemia, aceasta predispune pacienții la suprainfecția ulterioară cu bacterii. În gripă, aceste suprainfecții au fost cauzate predominant, dar nu exclusiv, de organisme Gram-pozitive, cum ar fi stafilococi și streptococi.
În unitatea de terapie intensivă COVID-19 (UCI), suntem mereu în alertă pentru a începe antibioticoterapia pentru a acoperi o astfel de complicație a ceea ce inițial a fost o infecție virală pură. Identificarea momentului în care acțiunea virusului se oprește și începe problema bacteriană suprapusă este o enigmă. În cazul gripei, problemele bacteriene urmăresc de obicei virusul, în timp ce în COVID-19, durata prelungită a infecției virale înseamnă de obicei că avem de-a face în mod activ cu leziuni ale organelor direct și indirect de la virus și bacterii simultan.
Acest lucru evidențiază o altă diferență relevantă din punct de vedere clinic în sepsisul SARS-CoV-2: durata extrem de lungă a bolii (săptămâni mai degrabă decât zile) și faptul că complicațiile tardive sunt atât de frecvente chiar și atunci când starea pacienților pare să se îmbunătățească. Cea mai notorie complicație târzie este coagularea, legată de o reapariție a coagulopatiei. Această disfuncție endotelială deosebit de proeminentă, caracterizată mai mult prin coagulare decât prin sângerare (deși apar ambele), reprezintă un mare interes al științei și a cercetării clinice.
Identificarea și diagnosticarea sepsisului îmbunătățește îngrijirea
Recunoașterea și diagnosticarea sepsisului sunt asociate cu rezultate îmbunătățite ale pacientului. Diagnosticarea pacientului inițiază o serie de acțiuni în aval, inclusiv investigarea controlului și tratamentului sursei; îndrumări privind monitorizarea hemodinamică și respiratorie; și conștientizarea echipelor de îngrijire, a pacienților și a familiilor cu privire la această afecțiune care pune viața în pericol și la posibila nevoie de escaladare a îngrijirii.
Definiția consensului SEPSIS-3 (n.n. - The Third International Consensus Definitions for Sepsis and Septic Shock (Sepsis-3)) stabilește cadrul clinic pentru ca medicii să înțeleagă și să recunoască un răspuns dereglat al gazdei la infecție la pacienții lor și să implementeze practici timpurii bazate pe dovezi pentru a reduce morbiditatea și a îmbunătăți supraviețuirea pacientului.
La o scară mai mare, un diagnostic corect stabilit de sepsis aduce beneficii privind comunicarea și cercetarea pentru sănătatea populației. Recunoașterea și diagnosticul adecvat oferă oficialilor din domeniul sănătății publice și epidemiologilor măsurători mai precise ale incidenței și poverii sepsisului COVID-19 în cadrul unei populații, permițând în același timp monitorizarea tendințelor în timp. Acest lucru se dovedește vital pentru înțelegerea răspunsurilor pacienților la tratament și pentru intervențiile în sistemele spitalicești.
În medicina de îngrijire critică, recunoașterea și diagnosticul adecvat sunt deosebit de importante datorită numeroaselor boli eterogene și sindroame care duc la manifestările clinice comune ale bolii critice. În mod similar, modul în care clinicienii descriu și comunică boala COVID-19 și manifestările sale clinice, influențează îngrijirea pacienților la toate nivelele și măsurile de sănătate publică luate ulterior.
Sepsisul viral este adesea trecut cu vederea
Prevalența sepsisului viral la nivel global nu este unică pentru sepsisul COVID-19 și este slab înțeleasă parțial din cauza subdiagnosticului. Acest lucru poate fi cauzat de incapacitatea sau eșecul de a efectua teste de diagnosticare specifice virusului, din cauza culturilor negative (care reprezintă până la 42% dintre toate cazurile) sau de atribuirea sepsisului la infecțiile bacteriene secundare comune. Subdiagnosticul este problematic, deoarece recunoașterea adecvată este importantă pentru înțelegerea interacțiunilor dintre pacient, virus și răspunsul imun.
Mai mult, un diagnostic de sepsis viral implică tratamente importante și informații despre privind șansele de recuperare în urma cercetărilor dedicate și extinse. Am văzut acest lucru în utilizarea tenofovirului și a interferonului pentru infecția cu hepatita B și a vaccinurilor actualizate anual și a tratamentului cu oseltamivir pentru virusul gripal. Pentru infecția COVID-19, terapiile includ corticosteroizi, remdesivir și anticoagulante, care s-au dovedit că scad morbiditatea și îmbunătățesc rezultatele pacienților în anumite populații. Pe măsură ce aflăm mai multe, aceste terapii se pot extinde pentru a include terapia cu plasmă convalescentă, medicamente antivirale țintite, vaccinuri sau alte intervenții care vizează reducerea sau prevenirea manifestărilor răspunsurilor dereglate la infecție.
Deci, de ce ezităm atât de mult să diagnosticăm septicemia virală? În primul rând, există implicații ale sistemelor din partea spitalelor. Cu toate acestea, este mai probabil ca un diagnostic de sepsis viral să nu fie stabilit din cauza concepției greșite că sepsisul este sinonim cu o infecție bacteriană care a fost identificată (sepsis cu cultură pozitivă) sau nu (sepsis cu cultură negativă). Această viziune ne-a inhibat potențial conștientizarea multitudinii altor surse cauzale ale sepsisului viral, cum ar fi herpes simplex, norovirusul, meningita virală sau HIV. În ciuda acestei percepții greșite comune, COVID-19, în cele mai severe manifestări ale sale, poate fi înțeles în mod clar ca o cauză a sepsisului, care include disfuncțiile ulterioare ale organelor observate în mod obișnuit cu acest sindrom.
Acest articol a fost publicat inițial pe platforma specializată Medscape. Varianta originală și completă o găsiți AICI. Autorii acestui text publicat de către Medscape sunt:
Christina S. Boncyk, doctor în medicină, profesor asistent în cadrul Departamentului de anestezie, Divizia de medicină pentru îngrijirea critică, la Centrul Medical al Universității Vanderbilt din Nashville, Tennessee.
Matthew F. Mart, doctor în medicină, membru al Diviziei de alergii, medicină pulmonară și de îngrijire critică la Centrul Medical al Universității Vanderbilt.
E. Wesley Ely, doctor în medicină, masterand în sănătate publică, subspecialist în medicina de îngrijire pulmonară și critică, efectuează cercetări în domeniul serviciilor de sănătate orientate spre pacient, în calitate de profesor în medicină în Divizia de medicamente pentru alergii, pulmonare și de îngrijire critică de la Centrul Medical al Universității Vanderbilt. El activează în medicina de îngrijire criticăca și este director asociat pentru cercetare pentru VA Tennessee Valley Geriatric Research and Education Clinical Center.
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
29 martie, 2018, 13:43
29 martie, 2019, 09:07
Cele mai citite
Povestea unei moldovence care a plecat în America să câștige ...
04 octombrie, 2023, 17:01
Ce îi deranjează cel mai mult pe moldoveni atunci când caută ...
09 noiembrie, 2023, 11:59
EDITORIAL VIDEO. Mita în spitale: dacă este mulțumire, de ce ...
25 octombrie, 2023, 11:22
S-a stins din viață Constantin Spînu, profesor universitar, ...
16 octombrie, 2023, 11:04
Salariu mare și un loc de muncă aproape de casă. Ce-și mai d ...
13 decembrie, 2023, 16:20
Cele mai actuale
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi4,55 %