În sfârșit, sănătatea a devenit prioritară, dar pe un fond puternic de instabilitate financiară și posibilă recesiune, a anunțat Executivul ieri, la aprobarea Strategiei sectoriale de cheltuieli pentru anii 2020-2023. 

Strategia sectorială de cheltuieli pe termen mediu a fost elaborată în funcție de modul în care pandemia Covid-19 a influențat economia și în funcție de indicatorii actuali, care ar putea fi modificați pe parcurs. Executivul recunoaște că situația nu este roz. 

„Măsurile fără precedent luate pentru a combate răspândirea pandemiei și pentru a consolida sistemele de sănătate în majoritatea țărilor afectate au consecințe economice grave. Republica Moldova, la fel ca și multe țări din Europa și din lume, utilizează toate resursele disponibile pentru a limita răspândirea infecției COVID-19. (...) Așteptările sunt pentru o perioadă mai îndelungată și o posibilă intrare în recesiune în acest an, toate prognozele fiind însoțite de un grad ridicat de incertitudine cu privire la cât de grave vor fi consecințele economice ale acțiunilor luate pentru combaterea pandemiei COVID-19. Economia trece printr-un declin economic grav și se estimează o scădere drastică a PIB-ului în anul curent”. 

Sănătatea a devenit prioritară, fără prea multe planuri în acest sens. 

„Răspândirea pandemiei COVID-19 a transformat sistemul de asistență medicală într-un sector extrem de important pentru asigurarea vieții și sănătății populației și, drept rezultat, pentru funcționarea normală a economiei. Consolidarea și menținerea viabilității sistemului sunt printre principalele priorități ale Guvernului în situația de criză. Pe lângă creșterea cheltuielilor pentru asigurarea furnizării asistenței medicale necesare și implementarea tuturor acțiunilor planificate într-o situație nonpandemică, sunt necesare transferuri suplimentare redirecționate pentru a combate răspândirea coronavirusului. Acestea includ resurse pentru consumabile și echipamente pentru compartimentele bolilor infecțioase, furnizarea de echipamente de protecție personală, livrarea de teste de laborator, reactivi și echipamente, cheltuieli majorate pentru dezinfectare și sterilizare și remunerare suplimentară pentru cei implicați direct în logistică, servicii, îngrijire și tratare a pacienților cu simptome progresive și severe de infecție”, argumentează executivul.

Investițiile realizate în domeniul Sănătății până acum

Primul caz de Covid-19 s-a înregistrat în Republica Moldova pe data de 7 martie, mai târziu cu o lună, comparativ cu statele europene care au fost primele – Franța, Italia, Spania. Chiar și așa, spitalele nu aveau suficiente echipamente de protecție și nici teste nu erau disponibile, conform necesităților. Astfel, din fondul de urgență al Guvernului au fost alocate 41,4 milioane de lei pentru echipamente de protecție. Alte 100 de milioane de lei au fost alocate din contul creditului din partea Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru echipamente și reutilarea spațiilor medicale, iar 422 de milioane de lei s-au investit în transportarea pacienților, din contul unui credit al Băncii Mondiale. 

Majorarea salariilor cu 30% pentru lucrătorii medicali, începând cu 1 septembrie, a implicat alocarea suplimentară a 519 milioane de lei, iar pentru sporurile alocate personalului din asistența medicală urgentă prespitalicească care acordă asistență medicală persoanelor care întrunesc criteriile definiției de caz COVID-19  s-au mai alocat 65 de milioane de lei. Documentul nu precizează sursa banilor, însă, potrivit legislației, banii pentru salarizarea cadrelor medicale sunt asigurați din Fondurile Asigurării Obligatorii de Asistență Medicală.

Veniturile și cheltuielile în domeniul Sănătății 

Veniturile și cheltuielile pentru domeniul sănătății constituie în acest an 5.5% din PIB, mai mult cu 11.1% față de valoarea prognozată pentru acest an. Pentru 2021 se prevede un buget de 5.1 din PIB, apoi alocările domeniului sănătății vor scădea din nou. Ca și procent din bugetul public național, domeniului sănătății îi vor reveni 15% în 2021, cea mai mare valoare obținută vreodată până acum.  

Din bugetul public național, pentru următorii doi ani urmează să fie alocați domeniului sănătății 11 miliarde 400 de milioane de lei, iar pentru 2023 – 12 miliarde. De asemenea, conform documentului, 2020 este anul cu cele mai multe investiții capitale – 52 de milioane. Următorii ani, până în 2023, investițiile capitale vor scădea dramatic – 18 milioane în 2021, 23,5 de milioane de lei – în 2022 și 1,1 milioane – în 2023. 

Veniturile și cheltuielile în asigurările obligatorii de asistență medicală

Potrivit estimărilor, veniturile în FAOAM vor atinge 10 miliarde în 2021 și vor constitui aproximativ 10, 9 miliarde până în 2023. Transferurile către FAOAM de la bugetul public național vor constitui – 4,111 miliarde în 2021, 4,183 miliarde în 2022 și 4,352 miliarde - în 2023. Și veniturile din contribuțiile procentuale sunt prognozate să crească până în 2023, dar nu esențial față de sumele acumulate acum – 5,7 miliarde în anii 2021 și 2022 și până la 6,3 miliarde în 2023. 

Totodată, documentul prevede limite de cheltuieli pentru fiecare domeniu în parte, pentru anul în curs, dar și pentru următorii ani. Documentul poate fi consultat AICI. 

Acest material apare cu sprijinul Departamentului Buna Guvernare al Fundației Soros Moldova. Informațiile prezentate în această publicație aparțin autorului și nu reflectă neapărat poziția Fundației.