Cei 7 copii au fost incluși într-un studiu realizat de Departamentul de Pediatrie al Universității de Stat de Medicină și Farmacie (USMF) „Nicolae Testemițanu”, condusă de președintele Asociației Pediatrilor din Moldova, Ninel Revenco. Cercetarea apărut de curând în revista AUCTORES din SUA.

Analiza prospectivă a celor 7 cazuri clinice cu sindromul inflamator multi-sistemic (MIS-C) asociate cu infecția SARS-CoV-2 a fost realizată în perioada 22 aprilie - 3 septembrie 2020.

 „Ideea a fost să analizăm copiii care au dezvoltat sindrom inflamator-multi-sistemic asociat cu Covid-19. Ei inițial a fost testați pozitiv la Covid-19. Din cauza Covid-ului forma severă și dezvoltarea sindromului multi-sistemic inflamator pe fundalul unei patologii a dus la deces, în două cazuri. De exemplu, ultimul caz a fost pe fundal de ciroză hepatică. Noi ne-am ghidat de toate criteriile de diagnostic internaționale, iar la stabilirea bolii Kawasaki ne-am condus de criteriile Asociației Americane de Cardiologie”, a declarat Ninel Revenco pentru Sănătate INFO.

Potrivit analizei realizate de cei 11 cercetători de la USMF, Sindromul inflamator multi-sistem (MIS-C) descris recent în pediatrie, în asociere temporară cu COVID19 se caracterizează printr-o febră persistentă, inflamații și disfuncții unice sau multi-organe și poate include: caracteristici sugestive pentru boala Kawasaki, șoc toxic și o afecțiune asemănătoare sepsisului.

În cadrul analizei au participat cinci fete și doi băieți. Aceștia au prezentat următoarele comorbidități:

-defecte cardiace congenitale corectate chirurgical și sindrom Down (caz 1),

-beta-talasemie (pacientul 7),

-ciroză hepatică complicată cu insuficiență hepatică cronică, hipertensiune portală și hipersplenism (pacientul 6),

-infecție cu citomegalovirus (pacienții 3 și 7 ),

-EBV(boala sărutului) (pacienții 4 și 7),

-parvovirus B19 (pacientul 3).

Pacientul cu numărul 5 avea antecedente de infecții respiratorii acute virale frecvente complicate de laringotraheită.

Cei 7 pacienți au prezentat simptome precum: febră și erupții cutanate în 100% din cazuri, dureri abdominale și tahipnee (85,71%), leziuni ale mucoasei orale, cefalee, mialgie și oboseală (71,42%), conjunctivită non-purulentă, limfadenopatie non-supurată și diaree în 57,14. % din cazuri.

Un număr mai mic de pacienți au prezentat tuse (28,57%), greața și vărsăturile s-au manifestat la aproximativ 14,28% dintre copii.

Trei din cei 7 pacienți (42,85%) au dezvoltat MIS-C similar bolii Kawasaki, conform criteriilor Societății Americane de Cardiologie pentru Boala Kawasaki. La internare, au avut febră persistentă, rezistentă la medicamente, care durează mai mult de 5 zile, limfadenopatie unilaterală nesupurată, conjunctivită bulbară bilaterală non-purulentă, erupție cutanată polimorfă fără vezicule sau cruste, modificări ale mucoasei orale precum roșu, buze crăpate, limbă de zmeură cu papile hipertrofiate și eritem difuz orofaringian, precum și modificări ale pielii exprimate de eritem palmar și plantar în stadiul inițial.

Deși simptomele respiratorii au fost slabe la majoritatea pacienților, radiografia toracică a prezentat pneumonie uni sau bilaterală la 71,42% dintre pacienți, la 2 dintre aceștia fiind complicată de revărsat pleural.

În stadiile incipiente ale bolii, majoritatea pacienților au prezentat leucocitoză neutrofilă și limfopenie, care au revenit la normal. Toate cele 7 cazuri au necesitat cel puțin 24 de ore în secția de terapie intensivă, iar 2 dintre ele ventilație invazivă (cazurile 4 și 6). Toți pacienții au primit terapie individualizată cu corticosteroizi și terapie cu antibiotice. De asemenea, cazurile 1, 2, 5 și 7 li s-au administrat agenți antiplachetari.

Cazurile 4 și 6 au necesitat transfuzii de plasmă proaspăt congelată, albumină, diureză forțată și terapie antiedem. Cinci pacienți (71,42%) au avut un răspuns terapeutic pozitiv, fiind externați acasă cu recomandări pentru a reveni ulterior pentru a urmări evoluția pe termen lung a bolii și posibilele complicații ale coronavirusului.

Din păcate, cazurile 4 și 6 au prezentat un răspuns refractar la tratamentul administrat și au murit.

Cercetătorii au ajuns la concluzia că asocierea temporară a sindromul inflamator-multi-sistemic (MIS-C) și prezența dovezilor serologice ale infecției cu SARS-CoV-2 la cei șapte copii studiați susține ipoteza că acest sindrom este rezultatul unui răspuns imun postinfecțios. Spre deosebire de populația adultă, copiii cu COVID19 care necesită suport pentru ventilatorul respirator sunt mai puțini.

57,14% dintre copiii din studiu au avut nevoie de oxigenoterapie timp de cel puțin 24 de ore, iar 28,57% au necesitat oxigenoterapie continuă prin canula nazală și chiar au fost conectați la sistemul de ventilație mecanică.

Potrivit mai multor studii, coronavirusurile COVID19, SARS și MERS pot induce dezvoltarea unui răspuns imun excesiv și ineficient. Leziunea pulmonară este mult mai severă la pacienții cu afecțiuni critice și este asociată cu așa-numita „furtună de citokine”, caracterizată prin creșterea citokinelor plasmatice proinflamatorii și antiinflamatorii.

Șocul septic, MODS au fost cele mai frecvente complicații la pacienții cu afecțiuni critice. Implicarea multiorganică la pacienții 4 și 6 a inclus afectarea sistemului nervos, hematopoietic și renal. Corticosteroidul intravenos, terapia cu antibiotice și terapia cu sindrom au fost administrate în conformitate cu situația clinică a fiecărui pacient separat.

Cei 5 pacienți vor fi permanent monitorizați, luându-se în considerare riscul de afectare a inimii și evoluția imprevizibilă a sindromului inflamator multi-sistem (MIS-C).