Campaniile au implicat realizarea unor filmulețe video și tipărirea de pliante informative despre serviciile medicale gratuite în baza poliței, eliminarea obligativității poliței pe suport de hârtie și posibilitatea accesării programelor de screening. CNAM planificase cele peste 30.000 de euro pentru o singură campanie, dar că „prețurile avantajoase” oferite ar fi permis companiei să realizeze trei campanii în loc de una. Astfel, prețul mediu al unei campanii de informare a ajuns la 190 de mii de lei, iar în total pentru cele trei campanii au fost planificate 650 de mii de lei, echivalentul a 32.500 de euro. 

„Costul mediu al unei campanii de informare desfășurate în anul 2019 a constituit 192,0 mii lei, costul mediu estimativ planificat pentru 2019 - 650,0 mii lei. În perioada de raportare au fost organizate 3 campanii de informare, cu 2 mai multe decât numărul planificat.i.  Aceasta a fost posibil grație ofertei de preț avantajoase pentru realizarea filmulețelor și spoturilor, destinate campaniei de informare, precum și faptului că mediatizarea și difuzarea spoturilor a fost efectuată gratuit”. Problema este că CNAM nu explică cum s-au cheltuit mai exact acești bani. În raportul său de gestionare a fondurilor AOAM se menționează doar că banii au fost alocați pentru tipărirea materialelor informaționale, pentru mentenanța unor sisteme informatice, cheltuieli de regie. 

Pentru ce informații a plătit CNAM

Una dintre campanii, anunță compania, a durat trei luni, din ianuarie până în martie și a constat în realizarea unui spot video și audio în limbile română și rusă. Oamenii erau informați despre faptul că polița medicală pe suport de hârtie nu mai este obligatorie, de vreme ce CNAM trecuse toate datele despre asigurați în regim electronic.

A doua campanie a vizat un spot video în care oamenii erau informați cum să accese medicamente compensate. Tot în cadrul acestei campanii, au fost comandate 1.500 de abțibilduri cu sloganul „aici se eliberează medicamente compensate”. CNAM nu spune cât a durat campania. 

A treia campanie de informare a vizat filmulețe video scurte, între 19 și 30 de secunde – 7 la număr – care indicau ce examene profilactice pot fi făcute de către persoanele asigurate și cele neasigurate. Totodată, CNAM afirmă că au fost tipărite peste 900 de mii de pliante și broșuri care au fost repartizate la agențiile din teritoriu, iar de acolo acestea urmând să fie distribuite în primării și alte instituții și locuri publice.

Anul trecut trei directori s-au schimbat la CNAM, iar dosarul insulinei STRIM și modul de repartizare a glucometrelor, testelor și lanțetelor. CNAM a plătit 2 milioane de lei Poștei Moldovei pentru distribuirea acestora, în ambalaje cu sigla companiei, deși acest lucru nu intra în atribuțiile sale. Compania a realizat și filmulețe video în care a promovat produsul unei anumite companii.

În raportul său din 2018, CNAM anunță că a cheltuit aproape jumătate de milion de lei pentru o singură campanie de informare. Din nou, fără a oferi date financiare din care să înțelegem cum au fost cheltuiți acești bani. 

Menționăm că anul trecut CNAM a gestionat un buget de peste 7,3 miliarde lei. Compania și-a setat 30 de indicatori de performanță – de calitate a serviciilor și economici - din care a realizat mai puțin de jumătate. De exemplu, pentru anul 2019 CNAM intenționa să atingă un nivel de satisfacție al pacieților pentru calitatea serviciilor de sănătate de 60 la sută, iar pentru accesibilitatea acestor servicii – de 39,4 la sută. Deși nu sunt valori crescute, indicatorii n-au putut fi atinși pentru simplul fapt că nu s-au făcut sondaje în care oamenii să fie întrebați despre aceste lucruri. 

O problemă gravă în sistemul de sănătate este condiționarea actului medical. Pacienții sunt obligați contrat legii să plătească din propriul buzunar pentru servicii de care ar fi trebuit să beneficieze gratuit, în baza poliței. Și aceasta este o problemă care se perpetuează de la an la an. CNAM și-a stabilit un indicator modest pentru 2018 și 2019 – ca numărul pacienților din sistem cărora le-a fost condiționat actul medical să fie nu mai mare de 22 la sută. În 2018, acest indicator a ajuns la 37,7, iar în 2019 CNAM nu știe numărul pacienților cărora li s-a cerut bani pentru servicii. Aceeași problemă- nimeni nu a făcut sondaje ca să afle. 

Acest material apare cu sprijinul Departamentului Buna Guvernare al Fundației Soros Moldova. Informațiile prezentate în această publicație aparțin autorului și nu reflectă neapărat poziția Fundației.