Așadar, Curtea de Conturi a verificat achizițiile din sistemul sănătății efectuate pe parcursul anului trecut. În total 189 contracte de achiziții, în sumă de 456 milioane lei. Din acest total, s-au depistat neconformități în valoare de 32 dde milioane de lei. 

La etapa de planificare - atunci când instituția stabilește de ce bunuri are nevoie și în ce cantități - s-au depistat numeroase nereguli. Potrivit auditorilor, la această etapă s-au admis neconformități în sumă de 12,2 milioane lei. Mai exact, 127 de proceduri de achiziții de valoare mică în sumă de 1,2 milioane lei au fost organizate, dar fără să fie planificate. Respectiv nu a existat o justificare pentru achiziționare urgentă. În alte cazuri, bunurile procurate în valoare de 6,5 milioane lei nu au mai fost solicitate de instituțiile care le-au comandat. Alte instituții medicale, printre care și Institutul Oncologic, au evitat achizițiile publice și au organizat licitații de valoare mică pe care le-au divizat în sume mai mici. Vorbim în acest caz de un total de peste 2,3 milioane de lei. 

Și la etapa de evaluare și selectare a ofertelor, s-au depistat abateri de aproximativ 7 milioane lei. Foarte important este că banii au fost cheltuiți netransparent. De exemplu, 13 contracte în sumă de 1,3 milioane lei au fost atribuite fără a fi înaintat anunțul de participare la procedura de achiziție, ceea ce probabil a favorizat companiile care și-au depus ofertele și au fost câștigătoare.

De asemenea, conform auditorilor, o companie a prezentat date false în cadrul unei licitații, dar grupul de lucru a stabilit agentul economic ca fiind câștigător. Numai după ce rezultatul licitației a fost contestat, s-a aflat despre falsul în acte, contractul a fost reziliat, dar compania nu a fost inclusă în lista de interdicție, astfel încât să nu mai poată participa la licitațiii publice. 

Și după atribuirea și semnarea contractelor, s-au admis neconformități în valoare de 13,1 milioane lei. De exemplu, instituțiile nu au mai solicitat penalități în sumă de 700 mii lei, deși bunurile le-au fost livrate cu întârziere. De asemenea, unele instituții medicale au acceptat să le fie livrate medicamente cu termenul de valabilitate mai mic, decât cel stabilit în contract. 

Amintim că în 2015 pe timpul Guvernului Filip a fost format Centrul de Achiziții Centralizate în Sănătate (CAPCS), prin care organizarea licitațiilor publice a fost transferată din atribuțiile Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale. Directorii instituțiilor medicale s-au plâns de nenumărate ori procesul de organizare este greoi, iar bunurile ajung în instituții cu mare întârziere. CAPCS a fost mult timp o instituție închisă și în mare parte netransparentă, iar în 2019 a fost vizat într-un dosar al CNA, privind procurarea insulinei Strim. Atunci, directorul CAPCS, Ivan Antoci, a fost demis, dar a fost restabilit în funcție prin decizie judecătorească. 

Recent, RISE Moldova a publicat o investigație din care reiese că firma soției lui Vladislav Zara, fost director al AMDM, și actual director al Agenției Servicii Publice, a obținut un contract consistent cu statul pentru livrarea unor echipamente de protecție. Licitația a fost amânată de mai multe ori, iar participanții invocă acuzații de favorizare a agentului economic câștigător. Investigația poate fi citită integral AICI. 

Acest material apare cu sprijinul Departamentului Buna Guvernare al Fundației Soros Moldova. Informațiile prezentate în această publicație aparțin autorului și nu reflectă neapărat poziția Fundației.