Datele au fost prezentate de către Alina Bologan, asistent universitar la Catedra Psihiatrie, Narcologie și Psihologie Medicală USMF „N. Testemiţanu” în cadrul Conferințeiștiințifice „Problemele de sănătate mintală – urmări grave în perioadapost-COVID”.

Potrivit cercetărilor și observațiilor clinice din domeniu, în perioada de pandemie, multe persoane manifestă stres, anxietate sau depresie, care sunt alimentate de frica și teama patologică de a se infecta, de a intra în contact cu obiecte sau suprafețe posibil contaminate.

Un studiu realizat pe 1.210 respondenți din 190 de orașe din China în ianuarie-februarie – 2020 a constatat că, 54% dintre respondenți au evaluat impactul psihologic al focarului Covid-19 ca fiind sever sau moderat, iar 29% au raportat simptome de anxietate moderate până la severe.

Un alt studiu transversal, realizat pe 1.257 de lucrători din domeniul sănătății din 34 de spitale cu secții Covid, a relevat o prevalență ridicată a simptomelor de deteriorare a sănătății mintale în rândul lucrătorilor medicali, care tratează pacienți cu Covid în China. În general, participanții au raportat următoarele simptome:

anxietate – 44,6%,

insomnie - 34%

suferință – 71,5%.

Un studiu prospectiv de cohortă, realizat în perioada 6 aprilie – 9 iunie 2020, în cadrul Spitalului San Raffaele din Milano a cuprins 402 pacienți, cu vârsta între 18 și 87 de ani, care au supraviețuit Covid-19. Evaluarea psihiatrică a fost efectuată la a 31-a sau a 15-a zi după externare sau la 28-a sau a 11-a  zi după ce au fost externați din Departamentul de Urgență. Pacienții, supraviețuitori ai Covid-19, au înregistrat următorul tablou clinic:

-         cel puțin o dimensiune psihopatologică – 55,7% depresie, anxietate, stres.

-         simptomatologie obsesiv-convulsivă - 36,8% în două dimensiuni, 20% au avut schimbări psiho-patologice în 3 dimensiuni, și 10% în 4 dimensiuni.

Universitatea din Oxford a efectuat un alt studiu de cohortă pe 62.354 de pacienți, care au fost diagnosticați în perioada 19 ianuarie – 20 august 2020. Autorii studiului au descoperit că un diagnostic de Covid-19 a fost asociat cu o incidență crescută a unui prim diagnostic de anxietate, depresie sau insomnie în următoarele 14 până la 90 de zile, comparativ cu orice alt grup de pacienți.

Persoanele cu un diagnostic psihiatric preexistent au fost cu 65 la sută mai susceptibile de a fi diagnosticate cu Covid-19, decât cele fără, chiar și atunci când au fost luați în considerare factorii de risc cunoscuți pentru Covid-19.

Probabilitatea estimată de diagnostic cu orice altă boală psihiatrică în 14 până la 90 de zile după diagnosticarea Covid-19 a fost de 18 la sută.

Cel mai frecvent diagnostic psihiatric, după diagnosticul Covid-19 a fost tulburarea de anxietate – 12,8 la sută, urmată de tulburări de dispoziție – 9,9 la sută.

În general, 1 din 5 pacienți a primit un diagnostic psihiatric în termen de 90 de zile de la contractarea Covid-19.

Potrivit cercetătorilor, se înregistrează o creștere considerabilă a anxietății și a simptomelor depresive în rândul persoanelor care nu au condiții preexistente de sănătate mintală și a celor care se confruntă cu o tulburare de stres postraumatic. Această stare de lucruri a fost recunoscută în China în timpul pandemiei.

Cei mai vulnerabili rămân a fi lucrătorii medicali, mai ales cei care lucrează în asistența medicală primară, servicii de urgență, secții de urgență și îngrijiri intensive și cronice.

Ce ne-ar putea ajuta:

Dozarea știrilor

Comunicarea

Activitățile relaxante

Exigență scăzută față de sine

Axarea pe ceea ce putem controla

Planificarea activităților în perioada de recuperare.

Pașii pentru a preveni o tulburare de sănătate mintală post-Covid

-         Construiți și mențineți o rețea de sprijin,

-         Aveți grijă de Dvs.,

-         Alegeți un regim alimentar sănătos,

-         Practicați exercițiile fizice,

-         Dormiți suficient,

-         Evitați drogurile și alcoolul,

-         Controlați și reduceți stresul,

-         Faceți lucruri care vă fac plăcere,

-         Purtați-vă frumos cu DVS.

Vom aminti că în timpul stării de urgență, psihologii și psihiatri din Moldova au oferit suport psiho-emoțional tuturor cadrelor medicale, care s-au adresat cu vreo problemă. În total, 200 de cadre medicale au primit suport psiho-emoțional pe timpul pandemiei, spune psihologul Andrei Eșanu, care în cadrul celei de-a cincea ediții a Conferinței Științifico-Practice Naționale, organizată de către Asociațiile Balint din Moldova și din România, a prezentat un raport privind impactul Covid-19 asupra sănătății mintale a lucrătorilor medicali.

Potrivit raportortului, printre motivele care i-au adus pe lucrătorii medicali față în față cu un specialist din domeniul psihologic sau psihiatric a fost anxietatea și frica față de efectele pandemiei, dar și atacurile de panică și epuizarea profesională. Ulterior, cu probleme legate de tulburările de somn și de mâncare, dar și grija față de membrii familiei.