De ce medicii sunt cei mai predispuși să ardă profesional la locul de muncă. Cum poate fi prevenit sindromul burnout
Silvia Rotaru
14 mai, 2018, 11:26
Vizualizări: 8049
Reziliența sau rezistența la situații de stres nu este o calitate înnăscută, ci una învățată și dobândită. De fapt, aceasta presupune adaptarea omului la situații stresante, folosind anumite metode de conștientizare. Despre dezvoltarea rezilienței în profilaxia sindromului Burnout s-a discutat la cea de-a treia ediție a Conferinței Științifico-Practice Naționale organizată anual de către Asociațiile Balint din Moldova și România.
Conferința de anul acesta a întrunit atât speakeri din Moldova, România și SUA.
Burnout
sau arderea profesională înseamnă epuizarea fizică, emoţională şi motivaţională, caracterizată prin scăderea performanţelor
profesionale, apariţia oboselii, insomniilor, riscului crescut de apariţie a dereglărilor
somatice. Sindromul este foarte des întâlnit printre specialiștii în halate
albe.
„Oricine
poate să facă burnout profesional, dar medicii sunt cei mai predispuși, mai
ales cei de la terapia intensivă și de la oncologie, care au șanse de reușită
în tratament mai limitate, mai restrânse. Aceștia lovindu-se tot timpul de un
insucces, că nu pot salva toți pacienții, aceste evenimente repetându-se, induc
apariția acestui fenomen. Noi, specialiștii și toți cei care facem parte din
Asociația Balint ar trebui să-i învățăm cum să prevină aceste situații, cum
să-și cultive reziliența emoțională la locul de muncă”, explică președintele
Asociației Balint din România, Albert Verres.
Uneori
medicul poate fi cel mai indicat medicament pentru pacientul său, dar pentru
aceasta este nevoie ca și el să fie pregătit și susținut, afirmă specialiștii
în burnout.
„În primul rând managerii de spitale trebuie să aibă grijă de angajații lor. Să le ofere timp nu doar pentru a-și îndeplini obligațiile, ci și pentru lucruri mai plăcute sufletului. Managerii trebuie să știe cum să comunice cu subalternii. Pentru a-i încuraja trebuie să învețe să comunice de la egal la egal cu angajații și nu doar la nivel de șef-subaltern. Când intră o asistentă medicală în salon și ea zâmbește, deja este un lucru bun. Zâmbetul asistentei medicale este primul medicament pe care îl primește pacientul”, afirmă Veronica Calancea, președintele Asociației Balint din Moldova.
„Tușa
Gloria poate spune „Domnule doctor aveți gură de aur. Nici nu mai am nevoie de
medicamente. Nu-mi mai dați rețetă, m-am vindecat de la vorbele dumitale”,
spune și Albert Verres.
Așadar, una
dintre metodele cele mai ușoare și eficiente în prevenirea arderii profesionale
a medicilor este comunicarea.
„Comunicarea cu cei dragi, cu natura, optimismul. Comunicarea la nivel empatic cu persoanele cu care ne înțelegem și care ne pot auzi. Nu doar să ne asculte, ci și să ne audă. Uneori poate să ne spună doar un singur salut și imediat simțim căldură și empatie și noi suntem altfel. Atunci când mișcă măcar un mușchiuleț pe fața celui cu care vorbim, înseamnă că noi deja facem pași în reziliența emoțională. Am schimbat vectorul emoțional în bine”, spune Veronica Calancea.
„Este
necesar să punem accent pe comunicare așa cum se face și peste hotare. Mai ține
și de organizarea la locul de muncă, inclusiv și sistemul de sănătate cum este
organizat la nivel național. Arderea profesională în epoca contemporană nu este
acea ardere care era legată doar de muncă, de aspectele profesiei, de munca
peste program de odinioară. Sistemul ar trebui să-și pregătească niște elemente
de profilaxie, astfel ca să ajute nu doar medicii”, adaugă Ala Nemerenco,
conferențiar universitar, expert în sisteme de sănătate.
Specialista
mărturisește că a trecut și ea prin această situație și a luat decizia de a-și
schimba specialitatea.
„Eram
medic de gardă și practic nu făceam față, era destul de greu să reziști. Când
am văzut că fizic nu rezist, am trecut într-o altă specialitate. Am abandonat
spitalul. În special pentru femeile care au copiii mici, trebuie să se dedice
și familiei și creșterii copiilor. Această ardere profesională se suprapunea cu
arderea creșterii copiilor. Am dat preferință familiei, am abandonat
specialitatea din mediu ambulatoriu”, povestește ea.
Ala
Nemerenco susține că una dintre metodele de prevenire a sindromului burnout
este consolidarea întregului sistem de sănătate prin elaborarea politicilor de
sănătate și a unei comunicări eficiente. Mulți medici abandonează sistemul
anume din considerentul epuizării la locul de muncă și când munca lor nu este
apreciată la justa valoare.
„Există și alte aspecte ale arderii profesionale, legate strict de specialitate, de care trebuie să se țină cont. Există și aspectul organizării sistemului de sănătate, a muncii în spital. Luând în considerație condițiile economice, mulți medici pleacă din țară sau se regăsesc în alte profesii și asta este o mare pierdere pentru sistem”, spune aceasta.
La rândul său, medicul endocrinolog, Gheorghe Caradja și unul din cei care frecventează grupurile de lucru ale Asociației Balint din Moldova susține că metoda cea mai eficientă pentru a face față stresului la locul de muncă este organizarea și planificarea.
„Eu încerc să fiu foarte organizat în tot ceea ce fac. Managementul timpului este cel mai important pentru a nu ajunge în situații de burnout. Este bine și pentru sănătate și pentru succes. Fără mari epuizări reușesc să realizez tot ce îmi pun în plan”, spune acesta.
În cadrul conferinței, care s-a desfășurat
timp de trei zile, s-a vorbit despre importanța dezvoltării rezilienței în
rândul medicilor pentru a putea face față situațiilor de stres. La partea
practică au avut loc și ședințe de grup la care au participat medici de
diferite specialități, studenți, profesori, psihologi, dar și psihiatri.
Metoda Balint poate fi aplicată atât în cazul
medicilor, cât și altor profesii. Aceasta a fost lansată la Chișinău acum doi
ani în cadrul unei conferințe științifice la
care au participat mai mulți experți din străinătate.
Tag: burnout, ardere profesionala, medici
Categoria: Știri Interne
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
Cele mai citite
Ce îi deranjează cel mai mult pe moldoveni atunci când caută ...
09 noiembrie, 2023, 11:59
Salariu mare și un loc de muncă aproape de casă. Ce-și mai d ...
13 decembrie, 2023, 16:20
EDITORIAL VIDEO. Mita în spitale: dacă este mulțumire, de ce ...
25 octombrie, 2023, 11:22
„Au scos-o moartă...Capul copilului ieșea și se ducea înapoi ...
27 decembrie, 2023, 18:32
„Felul în care îmi vorbesc medicii de la Anenii Noi, mă fac ...
22 noiembrie, 2023, 10:22
Cele mai actuale
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi4,44 %