REPORTAJ. În așteptarea reformelor, medicina de familie din teritoriu mai funcționează pe rămășițele entuziasmului
Vadim Vasiliu
15 mai, 2018, 11:46
Vizualizări: 6008
Medicina de familie se sufocă în sate, în Centre de Sănătate, unde nu sunt veceuri, apă și canalizare. Unii medici lucrează din ambiția de a demonstra că ei pot să schimbe ceva pentru comunitate și pentru ei înșiși. Cu mașini care se strică la mijloc de drum, cu o birocrație sufocantă, cu deficit de medicamente și de angajați, medicii de familie mai speră că lucrurile vor merge spre bine odată cu implementarea reformei anunțate.
Ajungem în
Maximeni, raionul Cimișlia, unde ne întâlnește Olga Prodan, medicul de familie
ce are în grija sa patru sate: Javgur, Maximeni, Ialpurjeni, Marienfield cu o
populație totală de 3050 de persoane. Femeia ne întâmpină zâmbitoare și arată
spre un grup de oameni.
Naveta zilnică a medicului de familie
Sunt un grup de austrieci care au venit să ajute oamenii. Ei au inspectat cantina socială finanțată de Asociația Concordia și încăperea reparată unde va fi noul oficiu al medicului de familie care se află în același edificiu. O parte a clădirii e impracticabilă, pentru că e în reparație. Olga a cerut de la austrieci bani pentru reparație, dar se destăinuie. „Să știți că îmi este rușine să stau cu mâna întinsă”.
Olga ne invită în oficiul medicului de familie din Maximeni
Olga Prodan e
medic de familie de mulți ani. Face în fiecare zi naveta – Chișinău – Javgur cu
propria mașină, plătind benzina din propriul buzunar. În fiecare zi pornește
din Chișinău la ora 8 dimineața și ajunge în Javgur la ora 9, pentru ca să se
întoarcă acasă, la cei doi copii, de 9 și 13 ani, în jurul orei 19:00. E un
gest de dăruire, în condițiile în care prea puțini tineri medici se grăbesc să
lucreze în sat. „CNAM-ul a spus așa – nu ne interesează cu ce ajungi până la
Javgur. De la Javgur poți folosi mașina de serviciu”, explică medicul. A
încercat să vină cu microbuzul și a înțeles că e foarte epuizant.
Centrul este la autogestiune
Olga ne conduce spre camera proaspăt reparată – acolo va fi oficiul de primire al medicului de familie, mai trebuie mobilată. Banii pentru reparația acestei camere au fost obținuți din proiectul pe care l-a depus Olga. Femeia ține să ne arate oficiul vechi de primire a pacienților. Urcăm într-un Fiat ce aparține Centrului de Sănătate Javgur și aflăm că mașina demult ar trebui schimbată.
Olga Prodan în noul oficiu de primire. Coridorul e șantier
„Înainte de
anul nou ne-a căzut roata. În Cimișlia nu este serviciu de evacuare, am căutat
toată Cimișlia un bus pe care l-am plătit din banii mei proprii ca să duc
mașina la reparație”, spune Olga. Șoferul Alexandru confirmă – „Are un luft din
cale afară, roata cade din mers pe orice timp. Am schimbat dreapta, acum cade
stânga”, spune Alexandru. Olga lămurește că Centrul de Sănătate Javgur este la
autogestiune – e o inovație în raionul Cimișlia, de aceea li s-a spus că
trebuie să facă economii, dacă vor o mașină nouă.
Ajungem la casa veche, bătrânească și dărăpănată, încuiată cu lacătul, care servea drept oficiu pentru medicul de familie.
Vechiul oficiu de sanatate, fără veceu, canalizare, apă
„Până în iarna trecută primeam aici, dar grădinița din deal a stricat veceul din curte, iar eu am rămas efectiv fără toaletă. La oficiul nou măcar este veceu în curte. Cum în asemenea condiții să vină tinerii?”, Olga se întreabă retoric. Când a închis acest oficiu vechi, Olga credea că populația din Maximeni se va revolta și va cere o nouă clădire. Nici vorbă de revoltă, sătenii s-au resemnat și au început să facă naveta de 7 kilometri până la Javgur.
Helmut, filantropul din Austria
Ne întoarcem înapoi la cantina „Concordia” ca să vorbim cu oaspeții din Austria. Helmut Euler-Rolle este un medic austriac și un filantrop, este îmbrăcat simplu, ca pentru picnic, iar asta contrastează cu sacoul și coafura lăcuită a directoarei cantinei. Are 75 de ani, dar e tânăr la chip și la atitudine. A început să facă acte de caritate din anul 1987, ducând ajutoare umanitare românilor care încă locuiau sub regim ceaușist. A fost greu să-i ajute pe români până la revoluție: cortina de fier, birocrație, dictatură. În Republica Moldova vine de 20 de ani, cam de două ori pe an în calitate de președinte al asociației Austria pro Moldova. Helmut lasă impresia de om care nu face lucrurile bune pentru a-și crea un nume, ci pentru binele însuși.
Managerul cantinei sociale și Helmut (în centru)
„Sunt medic
și merg de două ori pe an în România și Moldova cu două automobile cu bunuri.
În această călătorie am hotărât să vizitez centrele Concordia din Republica
Moldova”, explică Helmut.
Îl întreb
dacă în acești ani de când vizitează Republica Moldova a simțit o schimbare
socială sau medicală pentru populație.
„S-a
îmbunătățit situația cu telefoanele mobile și internetul, dar nu pot să spun
dacă s-a îmbunătățit calitatea vieții”, este răspunsul medicului austriac.
Austriecii vor susține oameni concreți
Managerul cantinei Concordia și primarul satului îi invită pe austrieci la un ceai în aer liber, chiar la o masă din curte. Sensul ceaiului sunt tratativele. Primarul vrea să-l convingă pe filantrop să doneze pentru blocul sanitar și mașini de spălat din centrul Concordia. Helmut spune că el trebuie să aibă certitudinea de 100% că de banii donați vor beneficia în primă instanță oamenii, iar el nu are această certitudine.
Filantrpolul austriac ascultă propunerile primarului
Primarul îl
asigură că altfel nici nu poate fi și îi aduce exemple, spune că poate ridica
contabilitatea ca să arate cum sunt cheltuiți banii din proiecte. Austriacul
rămâne însă neînduplecat.
„Am mers aici la o familie, o mamă cu patru copii, iar tatăl familiei îi bate pe toți. Ei trebuie să se mute urgent în altă casă. Vreau să cumpăr o casă pentru familia aceasta. Am fost și la o familie în Caracasan unde fata are deficiențe fizice. Nu poate să iasă din casă și nu primește tratament. Vreau să o ajut și pe ea. Prefer să susțin familii și nu centre”, lămurește Helmut zâmbind.
Beneficiarii casei „Concordia”
Primarul însă
îi lămurește un lucru evident – dacă dai o mașină de spălat unei familii, de ea
se vor folosi doar patru oameni, dacă dai unui centru, de ea se va folosi o
comunitate întreagă. ÎI lăsăm pe cei doi să-și continue discuția și pornim spre
Javgur. Helmut este acel tip de erou despre care nu ai să auzi niciodată. Pur
și simplu îl întâlnești întâmplător într-un sat pierdut din Moldova.
„Cred că
domnul din Austria nu mai are încredere în intermediari, în autorități, de
aceea vrea să ajute familii direct”, este concluzia Olgăi.
Medic și
manager
Medicul de familie ne explică cum lucrează – o dată pe săptămână merge la Maximeni și o dată la Marienfeld. Femeia a ajuns la Javgur cu îndreptare ca tânăr specialist, după rezidențiat, apoi i s-a propus să rămână aici în calitate de șef al Centrului de Sănătate. „Eu am spus – `De ce nu?` Chiar dacă suport anumite cheltuieli, pot să învăț ceva nou. Am considerat că la început de cale nu trebuie să număr venitul. E greu, dar să știți că îmi place mai mult să lucrez cu oamenii din sat”.
Centrul de sănătate din Javgur
Așa se află în Cimișlia de 5 ani – trei ani în calitate de medic de familie și doi în calitate de șef al Centrului de Sănătate. Acum, pe lângă faptul că este medic de familie, Olga îndeplinește și funcții manageriale – încheie tot felul de contracte cu CNAM, cu prestatorii de servicii medicale, cu Centrul de Sănătate Publică, cu donatorii, face rapoarte. Centrul de sănătate nu are secretară – Olga răspunde la toate scrisorile la ora 11 noaptea, înainte de somn, după ce își culcă copiii. Colac peste pupăză, vin și controalele periodice, iar revizorii mereu găsesc nod în papură. „E foarte obijduitor, după munca pe care o facem zi de zi”. E bine totuși că s-au micșorat numărul de indicatori de performanță pe care trebuie să-i îndeplinească medicii de familie, de la 19 la șase. O întrebăm dacă funcționează registrul electronic.„Glumiți? Aici la Maximeni nu avem un veceu. Care calculator?! Dar când vine compania (CNAM), cere registrele completate manual”. Olga spune că lucrează aici mai curând din moft, pentru că vrea să învețe ceva și să fie utilă. E bine că soțul și copiii o susțin. Ca să nu aibă deloc timp liber, Olga s-a înscris din luna septembrie la cursurile de master în Sănătate Publică.
Olga Prodan, în oficiul din Javgur
Zinaida, asistenta medicală
Ajungem la
Javgur, la Centrul de Sănătate, aproape de ora 11, fiind așteptați de pacienți
la ușă. Chiar dacă a întârziat, oamenii o întâmpină binevoitor. Olga îmi face o
excursie prin centru, oficiul este curat și modern, îmi arată și sala unde de
curând a fost și moașă pentru o tânără din sat.
Asistenta medicală, Zinaida, primește pacienții. Măsoară tensiunea unei femei supraponderale și îi spune că are 220 pe 140 și îi oferă o pastilă de urgență. În zilele de primire a medicului, la centru vin cel puțin 30 de persoane. Face naveta zilnic de la Maximeni la Javgur.
Zinaida, asistenta medicală din Javgur
„Dacă nu
prind nicio mașină, merg pe jos. Fac sport, o să trăiesc mai mult. Aici avem
condiții, la Maximeni ați văzut și singuri – nici apă, nici veceu. De aceea. am
și spus doamnei Olga că refuz”, povestește Zinaida.
Aflăm că
majoritatea pacienților au probleme cu tensiunea. Problema cea mai mare pentru
ea sunt hârțoagele pe care trebuie să le îndeplinească zilnic. O rog să mi le
arate.
Hârțoagele
„Ceea ce mă enervează tare mult este registrul de primire al medicului, unde înregistrăm toți pacienții care vin. Plus la aceasta facem și fișa de programare. E lucru dublu, manual. Apoi mai avem registrul de proceduri, registru de iluminare sanitară, aici avem registrul cu informația de la salvare, registrul de solicitări la domiciliu, registrul de urgențe. Plus la acestea mai avem și registrele de evidență a populației, unde sunt toți oamenii din sat. Mai avem și registrul de nou-născuți, registrele de vaccinuri lunare și anuale. Toate se scriu manual”.
O sumedenie de registre
Femeia spune
că mai curând ar merge la domiciliu la pacienți decât să completeze aceste
registre.
Lumea care se
află în coridor are o singură nemulțumire – lipsa medicamentelor în centru. De
angajați, chiar dacă sunt puțini, sunt mulțumiți.
Medici, în așteptarea reformei
La Centrul de Sănătate raional din orașul Cimișlia discut cu Tatiana Graur – șefa secției de sănătate publică și Svetlana Stamatov – medic de familie. Doctorițele așteaptă cu nerăbdare reforma care va trece medicii de familie la autogestiune și explică simplu această dorință. „Așteptăm reforma. Medicii vor deveni mai responsabili, mai atenți, mai ordonați, poate nu va fi atâta birocrație. Se vor mări salariile, iar asta îi va motiva pe tineri să aleagă medicina de familie”. Diferența ar fi ca și cum ai lucra la compania ta proprie și la stat, este evident că pentru compania ta vei lucra mai sârguincios.
Svetlana Stamatov, medic de familie Centrul de Sănătate raional, Cimișlia
Centrul
Medicilor de Familie din Cimișlia are sistemul informațional integrat, dar acesta
funcționează cu deficiențe. Pe lângă aceasta, nimeni nu a nu a anulat
registrele care se completează manual. Munca acestor medici se dublează. Sistemul
are deficiențe la capitolul conexiunea cu farmacia sau laboratoarele, nu este
nici conexiunea cu spitalele republicane. Cu toate acestea, medicii rămân
optimiști și așteaptă să vină acele reforme promise de autorități. Cum vor avea
loc ele, nici ei nu știu foarte clar. Speră să se lămurească odată ce va fi
publicat conceptul.
Tag: medicina de familie, reforma, practica individuala
Categoria: Știri Interne
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
19 aprilie, 2018, 15:55
19 aprilie, 2017, 15:27
Cele mai citite
Ce îi deranjează cel mai mult pe moldoveni atunci când caută ...
09 noiembrie, 2023, 11:59
Salariu mare și un loc de muncă aproape de casă. Ce-și mai d ...
13 decembrie, 2023, 16:20
EDITORIAL VIDEO. Mita în spitale: dacă este mulțumire, de ce ...
25 octombrie, 2023, 11:22
„Au scos-o moartă...Capul copilului ieșea și se ducea înapoi ...
27 decembrie, 2023, 18:32
„Felul în care îmi vorbesc medicii de la Anenii Noi, mă fac ...
22 noiembrie, 2023, 10:22
Cele mai actuale
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi4,44 %