Silvia Radu a încălcat termenul dat de Filip pentru prezentarea planului de reformă a Serviciului de Urgență. Ce rol va avea SMURD în planurile noului ministru
Irina Papuc
22 octombrie, 2018, 20:34
Vizualizări: 3159
Evident, acum există mai mult întrebări decât răspunsuri. Cert este că Silvia Radu este deja cu o săptămână întârziere privind prezentarea unui plan de reformă a serviciului de Urgență. Premierul Pavel Filip a cerut public ca acesta să fie gata în două săptămâni încă pe 3 octombrie. Semn că mai este de lucru, Radu a mers recent în vizită în România, de unde spune că vrea să vină cu modele de „cooperare” dintre SMURD și CNAMUP, astfel ca urgența să „ajungă mai repede la cetățenii care au nevoie”.
„Am vizitat Centrul pentru Situații de
Urgență din București. Aparatură modernă de ultimă generație, sisteme informatice,
proceduri de lucru bine stabilite, operativitate. Echipele lucrează integrat și
astfel se obține un timp minim de intervenție. E un model în care SMURD și
ambulanța colaborează pentru rezolvarea urgențelor medicale. E un model de
urmat și pentru Moldova, ca SMURD și Centrul Național de Asistență Medicală
Prespitalicească să lucreze și să coopereze pentru a ajunge mai repede la
cetățenii care au nevoie de asistență medicală”, a scris Silvia Radu pe
Facebook. Într-o altă postare, făcută cu câteva ore mai devreme, Radu a scris
că s-a dus la București ca cu scopul de a „intensifica
colaborarea cu domnul Arafat (n.r.- Raed Arafat), cu structurile similare din
România, pentru a putea ajunge în scurt timp la performanțele pe care ei (n.r.
– România) le-au obținut”.
Vizita Silviei Radu la București are loc la
scurt timp după ce premierul i-a cerut să vină cu un plan de reorganizare a
Serviciului de Urgență. „Solicit ca acest
domeniu să fie prioritar și în următoarele două săptămâni să veniți cu un plan
de acțiuni, dacă nu chiar cu un plan de reorganizare a Serviciului de Urgență și
să țineți cont de termen”, i s-a adresat Filip Silviei Radu la ședința de
Guvern din 3 octombrie. Solicitarea a venit, aparent, în contextul eșecului
serviciului de urgență de a acorda ajutor unui bărbat care s-a atins în
așteptarea unei ambulanțe. O echipă disponibilă a ajuns abia peste 50 de
minute, iar premierul a declarat că a avut acces la date care demonstrează că
existau suficiente mașini și echipe să preia cazul, dar nimeni nu s-a grăbit să
o facă.
Ce este SMURD și cum funcționează în România
Istoria SMURD începe în anul 1990. Prima
denumire, de fapt, era SMUR – Serviciu Mobil de Urgență de Reanimare și avea în dotare o singură mașină echipată pentru
intervenție rapidă, fără posibilitatea de a transporta pacientul, această
responsabilitate revenind Serviciului de Ambulanță. Inițial, era un serviciu în
care erau implicați doar voluntari, însă datorită diverselor cursuri,
specializări în intervențiile de urgență cu multiple victime și susțineri
financiare din afară a fost testat ca serviciu integrat și implementat prima
dată în Târgu-Mureș. Din 1993 a devenit SMURD (plus descarcerare) apoi același
model a for preluat de Oradea și Sibiu.
În anul 1997 a fost creat primul dispecerat comun dintre SMURD și Serviciul de Ambulanță Mureș, iar în anul 2001 s-a deschis primul dispecerat integrat 112 care deservea Pompierii, Poliția, Ambulanța și SMURD.
În cadrul SMURD lucrează
trei categorii de angajați, respectiv personal medical – angajați ai spitalelor
pentru echipajele de terapie intensivă mobilă și salvare aeriană, pompieri –
angajați ai Inspectoratului pentru Situații de Urgență, Ministerul
Administrației și Internelor și piloți – angajați ai Unității Speciale de Aviație,
Ministerul Administrației și Internelor. Mai există și un număr mic de
pompieri/paramedici angajați ai autorităților publice locale.
SMURD are capacități
complexe de intervenție și este prezent acolo unde este nevoie de echipe
integrate și unde sunt victime multiple. De altfel, serviciilor de ambulanță le
rămân diverse domenii de intervenție în raport cu pacientul, dar și
transportarea la spital, eliberarea certificatelor de deces etc.
Între aceste structuri care
par să se completeze au existat și continuă să existe disensiuni. Angajații din
Serviciile de Ambulanță s-au plâns tot timpul de finanțare proastă și un volum
de lucru mult mai mare în comparație cu solicitările deservite de SMURD. De mai
multe ori, medicii din acest serviciu s-au plâns că SMURD-ul primește laude
exagerate în timp ce ei fac munca mai grea. Raed Arafat, șeful Departamentului
pentru Situații de Urgență și cel care a pus bazele SMURD, a replicat de
fiecare dată că, vorbind de SMURD și serviciile de Ambulanță, se compară perele
cu merele – adică nu ar trebui să analizăm solicitările în volum ale SMURD, ci
în complexitate. Recent, într-un interviu, el spunea că disensiuni între celedouă servicii mai există, dar că sunt la nivel de echipe sau persoane și n-ar trebui considerate nemulțumiri la nivel de sistem, dar și că există dorința
cuiva de a întoarce serviciul de urgență la nivelul rudimentar la care era cu
mulți ani în urmă.
„Cert este că avem încă oameni cărora
nu le convine sistemul actual şi care cred că visează chiar să se întoarcă la
ce a fost în anii ’90. Există oameni care visează că se poate să ne întoarcem,
să avem un medic pe fiecare ambulanţă. Este imposibil. Noi am făcut paşi majori
în sistemul medical de urgenţă. Serviciile de ambulanţă au beneficiat foarte
mult. Dacă ne gândim numai unde am fost în 2007-2008, când încă se foloseau
Daciile Break la urgenţe şi unde suntem acum, diferenţa este de la cer la
pământ, este imensă. Dacă vedem partea de pregătire, partea de dotare,
conceptele, procedurile, tot - lucrurile s-au ameliora mult. Faptul că mai avem
nemulţumiţi, faptul că mai vedem oameni care nu vor să stea în aceeaşi încăpere
cu colegii lor, să lucreze... De exemplu, la dispeceratele integrate, acum
suntem în toată ţara pompierii cu ambulanţa în aceleaşi dispecerate...”, a declarant
Arafat.
Ce dotări are SMURD
SMURD este structurat pe
regiuni – 7 la număr, spre deosebire de serviciile de Ambulanță, care aparțin
de județe. În afară de intervențiile aeriene, serviciul este dotat cu mașini de
tip B2, C1, inclusive cu echipaje de terapie intensivă pentru adulți și pentru
nou-născuți, unități de intervenție urgentă la locul evenimentului, unități care permit transportul mai multor victime, dar și mașini
de logistică, dotate cu consumabile, oxigen, pentru a fi în cantități
suficiente și a nu opri aprovizionarea sau implicarea altor echipaje în transportul
pentru suplinirea lor etc.
Ce se întâmplă în Republica Moldova
Între timp, în Republica Moldova, lucrurile stau extrem de prost. În pofida
faptului că s-au plătit 7,7 milioane de euro pentru softul care să integreze
serviciul de Urgență, cu Pompierii și Poliția, dotarea cu ambulanțe este sub
orice critică. Conform datelor
din anul 2017, din totalul de 352 de autosanitare – 237 aveau gradul de uzură
de 100 de procente, iar altele 100 – de 80 de procente și în acest an ar fi
trebuit să iasă și ele din uz deja.
În aceste condiții, echipele de urgență au preluat în
2017 peste 895.000 de solicitări, printre care peste 500.000 au fost gestionate
doar de echipe de felceri. În total, puțin peste 912.000 de oameni au avut
nevoie în 2017 de ajutorul echipelor de Urgență. Și în acest an s-a lucrat cu o
presiune imensă pe echipele medicale – cu câte 10 și chiar 13 solicitări în 24
de ore revenite unei singure echipe.
Nu stăm prost doar la capitolul tehnică, dar și la resurse umane. Într-un singur an am pierdut 30 de medici de urgență, în anul 2017 fiind un număr total de 405 doctori în activitate. În același timp, datele din acest an au arătat că tinerii studenți nu vor să facă rezidențiatul în Serviciul de Urgență din cauza specificului muncii, a remunerării proaste, dar și din cauza stresului permanent pe care îl implică această specialitate. În acest context, tot mai mulți oameni mor până la venirea ambulanțelor – 386, în constată creștere în ultimii patru ani.
Tag: smurd silvia radu raed arafat ministerul sanatatii md
Categoria: Știri Interne
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
29 martie, 2018, 13:43
29 martie, 2019, 09:07
Cele mai citite
Povestea unei moldovence care a plecat în America să câștige ...
04 octombrie, 2023, 17:01
Ce îi deranjează cel mai mult pe moldoveni atunci când caută ...
09 noiembrie, 2023, 11:59
EDITORIAL VIDEO. Mita în spitale: dacă este mulțumire, de ce ...
25 octombrie, 2023, 11:22
Salariu mare și un loc de muncă aproape de casă. Ce-și mai d ...
13 decembrie, 2023, 16:20
S-a stins din viață Constantin Spînu, profesor universitar, ...
16 octombrie, 2023, 11:04
Cele mai actuale
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi4,55 %